Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat la București direcțiile prin care Guvernul vizează ajustarea regulilor din sistemul de pensii și a transmis așteptările în relația cu instituțiile europene. Mesajul central: pensionarea anticipată fără motive temeinice nu mai poate fi acoperită de buget, iar regulile trebuie aplicate unitar pentru toți.
Șeful Guvernului a subliniat că sustenabilitatea depinde de echilibrul dintre contribuții și prestarea drepturilor, într-un context demografic complicat. Conform explicațiilor sale, structura populației active pune presiune pe finanțe, iar sistemul are nevoie de corecții rapide.
Modificări la Legea pensiilor
Executivul are în vedere măsuri care să descurajeze ieșirile timpurii din activitate, exceptând cazurile prevăzute de lege, precum munca în medii toxice. Sunt vizate reguli coerente pentru toate categoriile profesionale, astfel încât stimulentele să fie echilibrate și să nu distorsioneze piața muncii.
„Pentru a avea un sistem de pensii sustenabil – oamenii din generația mea, care vor ieși la pensie în 9-10 ani, vor fi înlocuiți doar jumătate – așadar pensionarea anticipată, care nu e justificată, de exemplu, de un mediu toxic, nu e sustenabilă. Această regulă trebuie extinsă și la celelalte categorii”.
Premierul a indicat și nevoia de diferențiere în funcție de specificul muncii și de riscurile asociate, astfel încât raportul dintre salariu și pensie să rămână rezonabil. Ideea este ca diferențierile să nu ducă la pensii care egalează aproape integral veniturile brute din perioadele active.
„Trebuie să existe diferențieri în funcție de dificultate – avem pensionare care se duce și la aproape 100% din brut – și aici trebuie o corecție”.
În planul de timp, oficialul a indicat necesitatea accelerării. Măsurile ar trebui pregătite și aplicate cât mai curând, cu orizont pentru 2026, pentru a preveni acumularea dezechilibrelor.
„Trebuie făcut cât mai repede – în 2026 – ceva pentru a ieși din acest cerc vicios”.
Guvernul încearcă să minimizeze riscul pierderilor din PNRR
În dialogul cu partenerii europeni, Guvernul urmărește limitarea riscurilor privind sumele aferente PNRR. Acolo unde implementarea jaloanelor este dificilă, autoritățile vor proceda astfel încât eventualele pierderi să fie reduse, inclusiv prin măsuri la companiile de stat unde schimbările de management sunt încă în curs.
„Unde în mod evident nu poți îndeplini jaloanele, trebuie să facem tot ce putem pentru a evita pierderile. La companii de stat unde încă nu avem conducere nouă, ar putea fi penalizări”.
Premierul a menționat că întârzierile nu țin exclusiv de acțiunea unui singur minister, fiind vorba despre procese administrative și decizionale distribuite.
„Sunt situații unde nu a ținut totul de un ministru”.
În ceea ce privește comunicarea cu Bruxelles-ul, șeful Guvernului a arătat că executivul a transmis disponibilitate și consecvență în aplicarea măsurilor, mizând pe evaluări care iau în calcul întârzieri independente de voința politică.
„Comisia a sesizat buna intenție a Guvernului și măsurile luate. Sper ca la evaluare să demonstrăm că sunt întârzieri independente de voința Guvernului și jalonul a fost per total respectat”.
Un aspect procedural esențial îl reprezintă avizele interne, inclusiv CSM, care condiționează adoptarea unor proiecte. Accelerarea acestor pași poate influența calendarul reformelor.
„Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”.
„De respectarea unor date de timp depind banii europeni care ne sunt reținuți: 800 de milioane de euro, o sumă destul de mare”.
