Bolile cardiovasculare sunt, de ani buni, principala cauză de mortalitate în România și în lume. În spatele lor stă adesea un factor invizibil, dar extrem de periculos: colesterolul crescut. Lipsit de simptome evidente, hipercolesterolemia își face simțită prezența doar atunci când este prea târziu – sub forma unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.
Statisticile arată că, în România, peste o treime din populație are niveluri ridicate de colesterol, iar tendința este una alarmantă. Specialiștii avertizează că numărul cazurilor este în creștere, alimentat de obiceiurile noastre zilnice: o alimentație bogată în grăsimi, lipsa mișcării și fumatul.
Ce este colesterolul și de ce organismul are nevoie de el
Contrar percepției generale, colesterolul nu este doar „dușmanul inimii”. Este o substanță grasă indispensabilă pentru buna funcționare a organismului. Colesterolul intră în structura celulelor, participă la sinteza unor hormoni importanți și ajută la producerea vitaminei D.
Problema apare atunci când echilibrul se rupe și cantitatea din sânge devine prea mare.
Există două tipuri principale de colesterol:
- Colesterolul LDL („rău”) – are tendința să se depună pe pereții vaselor de sânge, îngustându-le treptat și reducând fluxul sangvin. Această acumulare duce la formarea plăcilor de aterom.
- Colesterolul HDL („bun”) – funcționează ca un „măturător”, transportând colesterolul în exces către ficat, unde este procesat și eliminat.
Raportul dintre aceste două tipuri de colesterol este esențial. Chiar dacă nivelul total nu este foarte mare, un LDL ridicat și un HDL scăzut reprezintă o combinație extrem de periculoasă.
Care este valoarea normală și când apare riscul
Medicii recomandă ca nivelul total de colesterol să nu depășească 200 mg/dl.
- Între 200 și 250 mg/dl vorbim deja de o valoare la limită, care necesită măsuri preventive.
- Peste 250 mg/dl, riscul devine major și tratamentul nu mai poate fi amânat.
În astfel de situații, grăsimile saturate (din carne grasă, mezeluri, brânzeturi procesate sau margarină) și lipsa de mișcare joacă un rol hotărâtor. La fel și fumatul, care scade nivelul de HDL, adică tocmai colesterolul „bun” care ne protejează vasele de sânge.
Cum se instalează boala în tăcere
Un aspect înșelător este faptul că hipercolesterolemia nu dă simptome vizibile. Pacientul nu simte durere, nu are febră, nu apare niciun semn exterior. În timp însă, colesterolul LDL se depune pe pereții arterelor, iar acestea devin mai înguste și mai rigide.
Procesul se numește ateroscleroză și poate rămâne silențios ani întregi, până în momentul în care o arteră se blochează complet. Atunci apar evenimentele acute: infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
„Ateroscleroza este o boală cronică. Din păcate, fluctuațiile de risc pe termen scurt pot declanșa evenimente acute, cu consecințe dramatice”, explică profesorul Gheorghe Andrei Dan, medic la Clinica de Medicină Internă și Cardiologie a Spitalului Colentina.
Cine ar trebui să-și verifice colesterolul
Medicii recomandă ca toți adulții de peste 20 de ani să-și verifice nivelul colesterolului printr-o simplă analiză de sânge, cel puțin o dată la 4–5 ani.
Persoanele care au deja factori de risc – obezitate, hipertensiune, diabet, istoric familial de boli cardiovasculare – ar trebui să facă analiza mai des, la recomandarea medicului.
Pentru cei care au fost diagnosticați cu hipercolesterolemie, monitorizarea trebuie să fie anuală sau chiar mai frecventă, în funcție de recomandarea specialistului.
Cum putem ține colesterolul sub control prin stil de viață
Primul pas în prevenirea și reducerea nivelului de colesterol nu este medicația, ci schimbarea obiceiurilor zilnice.
1. Alimentația
- Limitează grăsimile saturate – redu consumul de carne grasă, mezeluri, unt și margarină.
- Consumă grăsimi sănătoase – ulei de măsline, avocado, nuci, semințe și pește gras (somon, sardine, macrou). Acestea conțin acizi grași Omega-3, benefici pentru inimă.
- Introdu fibrele în dietă – legumele, fructele și cerealele integrale ajută la scăderea colesterolului LDL.
- Renunță la alimentele ultraprocesate – snacksuri, fast-food, dulciuri pline de zahăr și grăsimi trans.
2. Mișcarea
Activitatea fizică regulată crește nivelul de HDL („colesterolul bun”) și reduce grăsimile din sânge. Chiar și 30 de minute de mers alert pe zi pot face o diferență uriașă.
3. Renunțarea la fumat
Fumatul afectează direct vasele de sânge și scade nivelul de HDL. Renunțarea la acest obicei crește imediat protecția cardiovasculară.
4. Menținerea unei greutăți optime
Obezitatea este strâns legată de nivelul crescut al colesterolului și de risc cardiovascular. O scădere chiar și modestă în greutate poate avea efecte pozitive.
Când devine necesar tratamentul medicamentos
Există situații în care schimbările de stil de viață nu sunt suficiente. Atunci, medicul poate recomanda tratament medicamentos.
„Prevenirea complicațiilor cardiovasculare vizează controlul lipidic, tensional și ponderal. În controlul lipidic, tratamentul cu statine este prima opțiune conform ghidurilor internaționale, capabil să reducă rata de progresie a plăcii de aterom”, subliniază profesorul Nicolae Hâncu, medic la Centrul Clinic de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din Cluj-Napoca.
Statinele sunt cele mai frecvent prescrise medicamente pentru scăderea colesterolului. Ele acționează prin blocarea unei enzime implicate în producția de colesterol la nivelul ficatului.
În funcție de pacient, medicul poate recomanda și alte tipuri de medicamente – fibrate, ezetimib sau, în cazuri mai complicate, terapii biologice.
Colesterolul și bolile asociate
Un nivel ridicat de colesterol nu vine niciodată singur. De obicei, el se asociază cu alți factori de risc: hipertensiune, diabet, obezitate. Împreună, acestea cresc exponențial probabilitatea unui eveniment cardiac sau cerebral.
De aceea, medicii vorbesc tot mai des despre abordarea globală a pacientului: nu doar scăderea colesterolului, ci și controlul tensiunii, reducerea greutății și adoptarea unui stil de viață sănătos.
Concluzie: Colesterolul crescut nu doare, dar ucide tăcut
Hipercolesterolemia este una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate în România și în lume. Pericolul său stă tocmai în lipsa simptomelor. Fără analize periodice, pacientul nu are de unde să știe că nivelul de colesterol este prea mare.
Atunci când schimbările de stil de viață nu mai sunt suficiente, tratamentul medicamentos devine esențial. Statinele și alte terapii moderne pot ține boala sub control și pot preveni complicațiile.
Cel mai important mesaj al medicilor rămâne unul simplu: nu amânați analizele. O verificare periodică a colesterolului, chiar și o dată la câțiva ani, poate face diferența dintre o viață lungă și sănătoasă și riscul unui infarct neașteptat.
