Nicușor Dan a promulgat legea care întărește lupta împotriva cămătăriei
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 29 septembrie 2025, mai multe decrete importante, printre care și actul normativ ce modifică legislația privind combaterea cămătăriei. Noul cadru legislativ aduce sancțiuni mai dure, clarifică mecanismele juridice și permite statului să confiște integral sumele implicate în această practică ilegală.
Este vorba despre o modificare esențială a articolului 351 din Codul penal, prin care România încearcă să pună capăt unei practici vechi, ce afectează în special persoanele vulnerabile și întreține economia subterană.
Ce prevede noua lege
Textul normativ stabilește fără echivoc că „darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată” reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la șase luni până la cinci ani.
În plus, legea introduce în mod explicit confiscarea specială, prin care statul poate prelua nu doar dobânda percepută ilegal, ci și întreaga sumă de bani oferită ca împrumut. Măsura se aplică inclusiv atunci când dobânda este mascată și ascunsă în valoarea împrumutului ulterior acordat.
Astfel, se elimină un vid legislativ apărut după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care permisese ca doar dobânda să fie confiscată, nu și principalul.
Deputatul Alexandru Dimitriu: „Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie!”
Printre cei mai vocali susținători ai proiectului s-a numărat deputatul Alexandru-Paul Dimitriu (USR), membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaților.
„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie! Este timpul să luăm banii de la cămătari și să îndreptăm o mare greșeală făcută de ÎCCJ. Este ridicol să nu fie confiscată suma care este dată cu titlul de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune. Această sumă face obiectul infracțiunii și trebuie luată. Trebuie să oprim aceste practici, pentru că generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni”, a transmis Dimitriu.
Declarația sa a devenit un motto al campaniei împotriva cămătăriei, subliniind determinarea legiuitorului de a închide portițele prin care infractorii se bucurau de protecție juridică.
Stelian Ion: „Avem nevoie de legi ferme, nu de portițe pentru infractori”
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a salutat adoptarea modificărilor legislative și a explicat de ce România nu își poate permite ambiguități în această zonă:
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate.”
El a atras atenția că, de prea multe ori, justiția s-a confruntat cu dosare în care cămătarii reușeau să își păstreze sumele mari de bani, profitând de interpretări legale favorabile. Noua lege elimină acest risc.
Confiscarea specială, aplicată integral
Un element central al legii este introducerea clară a confiscării speciale. Astfel, statul poate confisca:
- suma de bani dată ca împrumut;
- dobânda percepută ilegal;
- orice sume suplimentare mascate sub forma unor împrumuturi succesive.
Prevederea face referire directă la art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal, care reglementează confiscarea bunurilor dobândite prin săvârșirea de infracțiuni.
Prin acest mecanism, România se aliniază la bunele practici europene în domeniul combaterii criminalității financiare și transmite un mesaj de descurajare ferm.
Contextul legislativ: o greșeală corectată
Legea vine după ani în care practica judiciară a fost marcată de incertitudine. O decizie anterioară a ÎCCJ stabilise că statul putea confisca doar dobânzile obținute de cămătari, nu și sumele efective împrumutate.
Deputatul Alexandru-Paul Dimitriu a numit acea interpretare „o mare greșeală”, explicând că astfel infractorii erau avantajați: își recuperau banii după condamnare, chiar dacă erau trimiși la închisoare.
Noua lege corectează această lacună și restabilește logica juridică: întreaga sumă implicată în camătă reprezintă obiect al infracțiunii și trebuie confiscată.
Impactul social al cămătăriei
Cămătăria este o problemă cronică în România, mai ales în zonele rurale și în comunitățile defavorizate. Persoanele care nu au acces la sistemul bancar ajung adesea să apeleze la cămătari pentru sume mici, dar cu dobânzi uriașe.
Aceste împrumuturi duc la îndatorare excesivă, pierderea bunurilor personale, violențe și, în unele cazuri, la trafic de persoane sau exploatare prin muncă.
Prin noua lege, statul își propune să protejeze cetățenii vulnerabili și să lovească direct în sursa de profit a cămătarilor.
O măsură cu efect de descurajare
Specialiștii în drept penal consideră că introducerea confiscării integrale are un efect puternic de descurajare. În trecut, mulți cămătari acceptau riscul unei pedepse privative de libertate, știind că își vor recupera ulterior banii.
Acum, perspectiva pierderii totale a sumelor acordate ca împrumut, împreună cu dobânzile, schimbă radical calculele infractorilor.
Un pas înainte pentru justiția românească
Promulgarea acestei legi marchează un pas important în consolidarea statului de drept. România transmite astfel că nu tolerează exploatarea financiară a celor vulnerabili și că sistemul judiciar are instrumente eficiente pentru a combate fenomenul.
În plus, adoptarea măsurii poate contribui la reducerea economiei subterane și la întărirea încrederii cetățenilor în justiție.
Concluzie
Prin semnătura președintelui Nicușor Dan, România dispune acum de un cadru legal mai clar și mai dur în lupta împotriva cămătăriei. Noile prevederi nu doar că înăspresc sancțiunile, dar închid și portițele prin care infractorii își puteau păstra banii.
Legea este rezultatul unei colaborări între Parlament, societatea civilă și instituțiile statului, iar mesajul transmis este unul ferm: cămătăria nu va mai fi tolerată.
„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie” nu mai este doar un slogan politic, ci o realitate juridică, menită să protejeze cetățenii și să restabilească echitatea.
