România își redefinește apărarea: lege nouă, voluntari militari și măsuri ferme de securitate
România traversează una dintre cele mai importante etape de modernizare și adaptare a sistemului său de apărare din ultimele decenii. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat recent două legi esențiale – Legea Apărării Naționale și Legea pregătirii populației pentru apărare –, acte normative care schimbă fundamental modul în care statul se raportează la securitatea națională și la implicarea cetățenilor în acest proces.
Prin aceste reglementări, România introduce oficial conceptul de „militar voluntar în termen”, consolidează pregătirea populației, aduce claritate în privința reacțiilor la amenințările hibride și accelerează procesul de dotare a Armatei Române cu echipamente de ultimă generație.
Militarul voluntar în termen – o șansă pentru tineri și pentru armată
Una dintre cele mai vizibile schimbări o reprezintă introducerea militarului voluntar în termen. Este pentru prima dată după abolirea stagiului militar obligatoriu (2007) când România creează un cadru legal pentru recrutarea tinerilor în vederea unei pregătiri militare structurate.
- Cine poate participa: tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani.
- Durata stagiului: 4 luni de instruire militară.
- Recompensă financiară: fiecare voluntar va primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute pe economie.
- Numărul estimat de voluntari: peste 10.000 de înscrieri doar în prima etapă, conform estimărilor MApN.
Această măsură urmărește întinerirea rezervei operative a Armatei Române și asigurarea unui bazin de cetățeni pregătiți să intervină în cazul unor situații de criză.
Legea pregătirii populației pentru apărare – consolidarea rezilienței naționale
Noua lege nu se limitează doar la pregătirea tinerilor, ci stabilește un cadru mai amplu pentru întreaga populație. Obiectivul central este reînnoirea rezervelor Armatei Române și creșterea gradului de reziliență a societății în fața unor potențiale amenințări.
Această strategie vine ca răspuns la:
- riscurile hibride (dezinformare, atacuri cibernetice, presiuni energetice),
- pericolele la frontiere în contextul războiului din Ucraina,
- și nevoia de solidaritate europeană în materie de securitate.
Legea Apărării Naționale – un cadru modern pentru un război atipic
Legea Apărării Naționale prevede explicit că România va utiliza nu doar capabilități militare tradiționale, ci și instrumente non-militare pentru a contracara amenințările.
Conform acestei legi:
- Președintele României poate propune misiuni pentru contracararea atacurilor hibride, după consultarea CSAT, iar Parlamentul aprobă decizia finală.
- Se reglementează protecția cetățenilor români aflați în pericol în străinătate, prin intervenții specifice.
- Se introduce posibilitatea ca, în cazul participării la operațiuni multinaționale, comanda militarilor români să fie transferată temporar către un general străin.
Această ultimă prevedere arată angajamentul României față de alianțele sale internaționale, în special în cadrul NATO și UE.
Declarații politice și priorități militare
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a transmis că aceste legi vor fi adoptate în procedură de urgență, subliniind nevoia unui cadru juridic solid în fața provocărilor actuale.
În paralel, Ministerul Apărării a cerut aprobarea unei achiziții istorice:
- 216 tancuri Abrams din SUA, în valoare de 6,5 miliarde de euro.
- România a contractat deja 54 de tancuri Abrams din stocurile americane, cu livrări programate începând din 2028. Acestea vor include muniție, simulatoare și echipamente suplimentare, estimate la peste 450 de milioane de dolari.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării al României, a punctat că perioada lungă de pace de după 1989 nu mai poate fi considerată un dat sigur:
„Țările europene trebuie să fie echipate și pregătite corespunzător. Nu mai putem miza doar pe noroc sau pe distanța față de conflicte.”
De partea cealaltă, Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, a avertizat:
„Nu suntem în război, dar nici în pace deplină. Ne confruntăm cu atacuri hibride, campanii de dezinformare și incursiuni cu drone. Aceasta este realitatea actuală.”
Măsuri ferme pentru protejarea spațiului aerian
Una dintre cele mai sensibile decizii luate de CSAT este legată de securitatea aeriană. În contextul intensificării atacurilor cu drone în proximitatea graniței de est, România a aprobat:
- doborârea aeronavelor rusești, cu sau fără pilot, care pătrund ilegal în spațiul aerian al țării.
Această măsură marchează o schimbare de atitudine – de la prudență și monitorizare la acțiuni directe de apărare.
De ce sunt importante aceste măsuri?
România se află într-o zonă geopolitică extrem de sensibilă:
- la granița estică a Uniunii Europene,
- în imediata vecinătate a războiului din Ucraina,
- pe o frontieră de securitate a NATO.
Noile legi și măsuri adoptate de CSAT reprezintă un răspuns pragmatic la realitatea prezentă:
- amenințările nu mai sunt doar ipotetice,
- atacurile cibernetice, dezinformarea și dronele nu mai țin de viitor, ci de prezent.
Concluzie
Prin aceste decizii, România transmite un mesaj clar:
- își asumă responsabilitatea apărării proprii,
- se aliniază cu aliații NATO și UE,
- și creează un sistem flexibil prin care atât cetățenii, cât și instituțiile pot contribui la securitatea națională.
Conceptul de militar voluntar în termen devine nu doar o oportunitate pentru tineri de a cunoaște disciplina și instruirea militară, ci și un gest de solidaritate națională într-o epocă în care pacea nu mai este un dat, ci un obiectiv ce trebuie protejat.
