Procurorul General: România, ținta unui război hibrid coordonat de Rusia

Atacuri cibernetice, dezinformare online și infiltrare politică – radiografia unei amenințări perfide

România nu se confruntă doar cu probleme economice și politice interne, ci și cu un pericol mai puțin vizibil, dar extrem de eficient: războiul hibrid dus de Federația Rusă. Procurorul general Alex Florența a prezentat marți, într-o conferință de presă, concluziile unei anchete de amploare privind acțiunile desfășurate împotriva României în ultimii ani.

„Războiul hibrid este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample”, a avertizat Florența, explicând că în spatele campaniilor de dezinformare, al atacurilor cibernetice și al acțiunilor de influență politică există o coordonare clară, provenită dinspre Moscova.

Ce înseamnă „război hibrid”

Conceptul de „război hibrid” desemnează o combinație de metode tradiționale și neconvenționale prin care un stat încearcă să destabilizeze un adversar: atacuri cibernetice, presiune economică, propagandă, infiltrare politică, campanii de dezinformare, sabotaj.

Diferența față de războiul clasic este lipsa frontului militar vizibil și a armelor convenționale. În schimb, sunt vizate punctele nevralgice ale unei societăți: încrederea populației, funcționarea instituțiilor, stabilitatea politică și economică.

„Dacă în războiul tradițional consecințele se văd imediat, în războiul hibrid rezultatele sunt pe termen mediu și lung. Se inoculează neîncredere, se creează tensiuni sociale și se subminează instituțiile statului”, a explicat procurorul general.

România – țintă predilectă

Potrivit anchetei prezentate, România se află în vizorul Federației Ruse de mai mulți ani, însă campaniile s-au intensificat puternic în 2024, în contextul alegerilor prezidențiale și al războiului din Ucraina.

Au fost identificate mai multe direcții de atac:

1. Atacuri cibernetice – direcționate împotriva instituțiilor statului, aeroporturilor și infrastructurii electorale.
2. Manipulare online și propagandă – prin rețele de troli, boți și campanii de microtargetare a publicului român.
3. Subversiune politică – vizite la Ambasada Rusiei ale unor parlamentari români, tentative de influențare a deciziilor guvernamentale.
4. Cultivarea unor rețele de afaceri și media – menite să amplifice narativele pro-ruse.
5. Acte de sabotaj – menționate de procuror ca fiind parte din arsenalul hibrid.

Atacurile cibernetice – „85.000 de lovituri asupra infrastructurii electorale”

Unul dintre cele mai alarmante aspecte este amploarea atacurilor cibernetice.

• În 2024, peste 13 instituții publice au fost vizate.
• 85.000 de atacuri au fost lansate împotriva infrastructurii electorale, în încercarea de a submina procesul democratic.
• Au fost accesate ilegal camere de supraveghere din apropierea frontierei cu Ucraina, semn că Rusia urmărește nu doar destabilizarea politică, ci și obținerea de informații strategice.
• Aeroporturi și instituții publice au fost, de asemenea, victime ale unor atacuri informatice coordonate.

Aceste acțiuni nu sunt „incidente izolate”, ci fac parte dintr-un plan sistematic. „Aviația este o lume mică, bazată pe încredere. Atacurile cibernetice la adresa aeroporturilor și instituțiilor nu sunt întâmplătoare, ci parte a războiului hibrid”, a punctat Florența.

Propaganda online – „furtuna de minciuni”

O componentă centrală a războiului hibrid este propaganda online.

• Din 21 noiembrie 2024 s-a constatat intensificarea campaniilor care susțineau un anumit candidat la prezidențiale.
• Mesajele erau distribuite pe peste 40 de grupuri, cu mai mult de 1,3 milioane de membri.
• Tactica a fost descrisă ca „furtuna de minciuni”: un volum uriaș de conținut, difuzat simultan pe multiple canale, cu un ritm rapid și continuu.
• În perioada 6–8 decembrie 2024, hashtagul „#revoluție” a fost împins masiv în online, ajungând la 1,8 milioane de vizualizări zilnice pe rețele Telegram cu origine în Rusia.

Aceste campanii nu urmăreau doar promovarea unui candidat, ci și crearea unei atmosfere de tensiune și instabilitate, prin apeluri la „revoltă generală” și prin referiri constante la Revoluția din 1989.

Un element de noutate este folosirea inteligenței artificiale pentru a genera mesaje personalizate, greu de deosebit de conținutul autentic. „Există o inflație de mesaje create cu AI, care induc tensiune și sunt apoi viralizate”, a explicat Florența.

Microtargetarea românilor – 4 tipuri de public

Încă din 2019, o companie cu legături rusești a desfășurat campanii de microtargetare pe teritoriul României. Strategia era bazată pe sondaje personalizate care identificau ce tip de conținut ar avea cel mai mare impact asupra anumitor grupuri sociale.

Au fost conturate patru tipuri de populație-țintă:

1. Identitar-nostalgic – persoane cu afinități față de trecutul comunist sau față de simbolurile sovietice.
2. Conspiraționist – oameni predispuși să creadă teorii alternative despre vaccinuri, pandemii sau guvernare globală.
3. Medicină alternativă – comunități atrase de pseudo-știință și terapii nevalidate.
4. Religios – persoane profund religioase, vizate prin mesaje care exploatează teme morale și spirituale.

Această segmentare a permis campanii extrem de precise, cu mesaje adaptate la vulnerabilitățile fiecărei categorii, multiplicând impactul propagandei.

Implicarea mediului politic

Un alt element menționat de procurorul general este legătura dintre războiul hibrid și mediul politic românesc.

Au existat cazuri de parlamentari care au vizitat Ambasada Rusiei, de rețele de afaceri cultivate pentru a influența decizii guvernamentale și de mass-media care au preluat și amplificat narațiuni pro-Kremlin.

Deși Florența nu a nominalizat persoane, mesajul este clar: acțiunile hibride nu se rezumă la online sau la atacuri cibernetice, ci vizează și infiltrarea la nivel politic și economic.

Dezinformarea – arma invizibilă

Un capitol aparte îl reprezintă campaniile de dezinformare. Potrivit anchetei, acestea au vizat teme sensibile pentru societatea românească:

• scumpirile la alimente și energie,
• corupția clasei politice,
• frica de implicare directă a României în războiul din Ucraina,
• nostalgia după „stabilitatea” regimului comunist.

Prin amplificarea acestor teme, Rusia a reușit să creeze diviziuni și să alimenteze neîncrederea în instituțiile statului și în parteneriatele strategice occidentale.

Concluziile procurorului general

Alex Florența a subliniat că România se confruntă cu o ofensivă complexă, care îmbină metode cibernetice, psihologice și economice.

„Acest război hibrid nu s-a terminat. Se derulează în continuare și va continua să ne testeze reziliența. Este nevoie de vigilență, de cooperare interinstituțională și de conștientizarea pericolului la nivelul societății”, a spus procurorul general.

Mesajul său are și o dimensiune de avertisment: campaniile hibride nu sunt fenomene pasagere, ci parte dintr-o strategie pe termen lung, menită să slăbească România și să o facă vulnerabilă în fața presiunilor geopolitice.

România și testul rezilienței

Cazul prezentat de procurorul general arată clar că războiul hibrid nu este un concept abstract, ci o realitate prezentă.

• Atacurile cibernetice pot bloca instituții și pot compromite infrastructura electorală.
• Dezinformarea online poate manipula milioane de oameni, influențând rezultatele electorale.
• Infiltrarea politică poate deturna decizii strategice.

Pentru România, miza este dublă: pe de o parte, să își protejeze instituțiile și democrația, pe de altă parte, să rămână un partener credibil în NATO și UE, capabil să facă față presiunilor Moscovei.