Au trecut 100 de zile de când Ilie Bolojan a depus jurământul ca premier al României, la Palatul Cotroceni, într-o perioadă marcată de tensiuni sociale și de o criză bugetară fără precedent. În acest interval, guvernul condus de fostul edil de la Oradea a adoptat unele dintre cele mai dure și mai discutate măsuri fiscal-bugetare din ultimii ani, care au stârnit critici, dar și laude pentru curajul de a nu amâna decizii grele.
La momentul bilanțului, Ilie Bolojan a respins acuzațiile de „austeritate” și a insistat că măsurile au fost „gesturi de responsabilitate absolut necesare” pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României și a evita scenariul cel mai grav – incapacitatea de plată a statului.
„Nu a fost austeritate, ci responsabilitate”
Premierul a subliniat că, în momentul preluării mandatului, România se confrunta cu deficite uriașe, de peste 9%, și cu cele mai mici venituri din PIB din întreaga Uniune Europeană.
„Am evitat intrarea în incapacitatea de plată pe fondul deficitelor de peste 9% și a celor mai mici venituri din PIB din UE și pe fondul cheltuielilor supradimensionate. A fost un prim pas spre recâștigarea încrederii în România. Nu a fost austeritate, ci măsuri de responsabilitate”, a declarat Ilie Bolojan.
Printre primele măsuri luate s-au numărat plafonarea salariilor bugetarilor, tăierea sporurilor și înghețarea pensiilor pentru anul 2026. Chiar dacă extrem de criticate de sindicate și pensionari, Bolojan le-a prezentat ca soluții indispensabile pentru a pune frână derapajelor financiare.
Măsuri dure în sectorul public
Guvernul a limitat și redus cheltuielile publice, măsură pe care premierul a numit-o „un prim pas absolut necesar”.
„A trebuit în această perioadă să limităm și să reducem cheltuielile publice. Măsurile adoptate de plafonare a salariilor și reducere a sporurilor au fost un prim pas absolut necesar care trebuie continuat”, a explicat Bolojan.
Aceste decizii au fost completate de un pachet fiscal adoptat prin angajarea răspunderii guvernului în Parlament, pe 7 iulie. Printre cele mai importante prevederi se află majorarea TVA de la 19% la 21% și înghețarea veniturilor din sectorul public pentru anul viitor.
Investițiile și fondurile europene, repuse pe șine
Un alt punct central al guvernării Bolojan în aceste 100 de zile a fost „punerea în ordine” a investițiilor.
Premierul a explicat că multe proiecte începute din bani de la buget nu puteau fi continuate fără o prioritizare clară și fără cofinanțare din partea autorităților locale.
„Am făcut ordine în investiții ca să le putem continua și să ne încadrăm în anvelope financiare. Prin măsurile adoptate aceste investiții sunt continuate în cea mai mare parte. Cele finanțate din bugetele naționale au fost prioritizate sau vor fi continuate doar cu coasigurarea din partea autorităților locale”, a arătat șeful guvernului.
Pe de altă parte, România a evitat suspendarea accesului la fondurile europene și chiar a reușit renegocierea PNRR-ului, un program aflat în pericol de blocaj. Mai mult, Bolojan a anunțat că țara a obținut prin programul SAFE o sumă importantă destinată cheltuielilor de apărare și infrastructurii strategice, precum capetele autostrăzilor din Moldova, proiecte cu dublă utilizare civilă și militară.
Reforma administrației publice, în pregătire
Premierul a vorbit și despre una dintre cele mai așteptate măsuri ale guvernării sale: reforma administrației publice.
„Am pregătit pachetul pentru reformă în administrație locală pe care nu am reușit să-l adoptăm. Avem nevoie de o administrație care să fie un factor de dezvoltare și o administrație mai eficientă. Reducerea cheltuielelor de funcționare este un capitol care nu poate fi scos din reformă”, a subliniat Bolojan.
Acesta a adăugat că reducerea birocrației și eficientizarea aparatului administrativ sunt esențiale pentru modernizarea României și pentru eliminarea risipei banilor publici.
Obiectivele următoarelor luni
Pentru viitorul apropiat, Bolojan a trasat câteva direcții clare:
- Creșterea colectării veniturilor la buget și combaterea evaziunii fiscale – elemente cheie pentru disciplina financiară;
- Reducerea și limitarea cheltuielilor de funcționare – singura soluție pentru bugete echilibrate;
- Continuarea reformei administrației publice locale și centrale – o urgență pe care guvernul promite să o ducă la capăt.
Context politic și social
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost învestit pe 23 iulie, într-o ședință boicotată de AUR, POT și SOS. În tot acest timp, principala preocupare a cabinetului a fost reducerea deficitului bugetar prin adoptarea unor măsuri fiscale radicale.
Pe 25 iulie, pachetul fiscal, inclusiv creșterea TVA, a intrat oficial în vigoare, după promulgarea de către președintele Nicușor Dan.
Concluzie
Primele 100 de zile ale guvernului Bolojan au fost dominate de măsuri dure, contestate de o parte a populației, dar prezentate de premier drept singura cale pentru a evita falimentul statului.
Ilie Bolojan și echipa sa au mizat pe responsabilitate, disciplină financiară și pe readucerea României în rândul țărilor cu credibilitate economică în fața investitorilor și a partenerilor europeni.
Cât de mult vor rezista românii la acest regim de „responsabilitate” rămâne de văzut. Pentru moment, premierul promite că sacrificiile din prezent vor fi răsplătite prin stabilitate, investiții sigure și un stat mai puțin risipitor.
