Ioan C. Mihail, cunoscut în epocă sub numele de Jean Mihail, rămâne în istoria României drept cel mai bogat român din toate timpurile. Un personaj enigmatic, dar profund respectat, Mihail nu a fost doar un latifundiar prosper, ci și un patriot care și-a pus averea uriașă în slujba țării în cea mai grea perioadă economică din secolul XX – Marea Criză din 1929–1933.
Povestea sa este una despre avere, generozitate, dar și despre destinul tragic al unui om care, în ciuda bogăției imense, a murit singur, într-o cameră neîncălzită, lăsându-și întreaga avere statului român.
Un moștenitor al unei averi legendare
Jean Mihail s-a născut în anul 1875, la Craiova, într-o familie înstărită de boieri olteni. Tatăl său, Constantin (Dinu) Mihail, era unul dintre cei mai mari latifundiari ai vremii, cu terenuri agricole, moșii și clădiri în mai multe județe.
După moartea acestuia, tânărul Ioan – devenit cunoscut sub numele de Jean Mihail – a moștenit o avere colosală, estimată la câteva sute de milioane de lei la începutul secolului XX. Însă averea sa a crescut spectaculos în următoarele decenii, mai ales după ce, în 1930, a primit o moștenire suplimentară de la două mătuși extrem de bogate.
Potrivit istoricului Toma Rădulescu, la mijlocul anilor ’20, Jean Mihail deținea proprietăți în șapte județe ale României, terenuri agricole vaste, clădiri de patrimoniu și imobile de lux în cele mai importante orașe ale țării.
Printre cele mai cunoscute proprietăți ale familiei se numărau:
- Vila de pe Calea Victoriei din București – un simbol al rafinamentului epocii interbelice,
- Casa de la Florești, în județul Prahova,
- și Castelul Zamora din Bușteni, o reședință spectaculoasă situată la poalele Munților Bucegi.
În plus, la Craiova, Jean Mihail a construit o clădire impunătoare, Palatul Jean Mihail, care astăzi găzduiește Muzeul de Artă din Craiova.
Un sprijin uriaș pentru statul român în timpul Marii Crize Economice
Ceea ce îl diferențiază pe Jean Mihail de alți mari industriași și latifundiari ai epocii nu este doar averea impresionantă, ci și spiritul său civic și patriotismul autentic.
În perioada 1929–1933, când România, ca și restul lumii, a fost lovită de Marea Criză Economică, Jean Mihail a ales să intervină direct pentru a ajuta statul.
Guvernul român se confrunta atunci cu dificultăți majore în obținerea unui împrumut extern, necesar pentru a stabiliza economia și pentru a susține moneda națională. Într-un gest fără precedent, Jean Mihail a pus la dispoziția statului o parte din propria avere, garantând împrumutul cu nouă tone de aur.
Se spune că, în acel moment, averea sa depășea un miliard de lei – o sumă uriașă pentru acea vreme, echivalentă astăzi cu miliarde de euro. Acest gest de generozitate și încredere în viitorul țării i-a adus respectul elitei politice și al întregii națiuni.
Un om singur, dar cu o inimă uriașă
În ciuda averii fabuloase, Jean Mihail a dus o viață discretă, aproape austeră. Nu s-a căsătorit niciodată și nu a avut copii. Trăia singur, în reședința sa din Craiova, dedicându-se administrării moșiilor și investițiilor sale.
Contemporanii săi îl descriau ca pe un om retras, sobru, dar extrem de generos. A sprijinit financiar numeroase proiecte culturale și sociale, iar în Craiova era cunoscut pentru donațiile făcute școlilor, spitalelor și bisericilor.
Cu toate acestea, sfârșitul vieții sale a fost marcat de tristețe și izolare. În 1936, Jean Mihail s-a stins din viață în Palatul său din Craiova, într-o cameră neîncălzită, lăsând în urmă o avere uriașă și un testament care dovedea noblețea caracterului său.
O moștenire impresionantă, lăsată statului român
La moartea sa, averea lui Jean Mihail era estimată la peste 980 de milioane de lei – sumă uriașă pentru perioada interbelică. Dintre aceștia, 30 de milioane reprezentau numerar lichid, iar restul erau depozite bancare, acțiuni și imobile.
Într-un gest de mare generozitate, latifundiarul a lăsat întreaga avere statului român, cu dorința ca aceasta să fie folosită în beneficiul public.
În semn de respect, autoritățile vremii au declarat ziua înmormântării sale zi de doliu local, iar cursurile în școlile din Craiova au fost suspendate. Sicriul său a fost depus în Palatul Mihail, iar mii de oameni au venit să-i aducă un ultim omagiu.
Moartea lui Jean Mihail a marcat sfârșitul unei epoci, dar și începutul unei povești despre responsabilitate și patriotism.
Averea care a dispărut odată cu instaurarea comunismului
După moartea sa, averea lui Jean Mihail a intrat în administrarea statului, așa cum prevăzuse testamentul. Însă odată cu instaurarea regimului comunist în 1948, totul a fost confiscat și risipit.
Proprietățile sale – moșii, case, terenuri, vile – au fost naționalizate. Băncile la care deținea acțiuni au fost desființate sau preluate de stat, iar conturile sale au dispărut în sistemul controlat de Partidul Comunist.
Istoricii afirmă că multe dintre bunurile sale au fost „redistribuite” între liderii comuniști din primele decenii ale regimului, iar valoarea uriașă a moștenirii lui s-a pierdut în neantul tranziției politice.
Astăzi, Palatul Jean Mihail din Craiova rămâne singura mărturie vie a gloriei de altădată. Clădirea găzduiește Muzeul de Artă, o instituție culturală prestigioasă, unde poate fi admirată o parte din colecția originală a familiei Mihail, inclusiv tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Constantin Lecca.
O lecție de istorie și generozitate
Povestea lui Jean Mihail este, mai presus de toate, o lecție despre responsabilitate, modestie și patriotism. Într-o epocă în care averile se acumulau adesea prin speculă, el a ales să folosească bogăția pentru a sprijini statul și comunitatea.
A fost un om care a înțeles că valoarea unei averi nu stă în aurul pe care îl aduni, ci în binele pe care îl faci cu el.
Deși regimul comunist i-a risipit agoniseala, numele său a rămas sinonim cu generozitatea și devotamentul față de România.
„A fost, probabil, cel mai bogat român din istorie, dar și unul dintre cei mai demni”, spun istoricii care îi studiază viața.
