Premierul Poloniei, Donald Tusk, a reacționat ferm după întâlnirea de la Alaska dintre fostul președinte american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, avertizând asupra momentului critic în care se află Europa și Ucraina. Declarația sa vine într-un context geopolitic tensionat, în care soarta războiului și a echilibrului de putere pe continent pare să se decidă în următoarele luni.
Donald Tusk: „Putin este un jucător viclean și nemilos”
„Astăzi este și mai evident că Rusia îi respectă doar pe cei puternici și că Putin a demonstrat încă o dată că este un jucător viclean și nemilos”, a transmis Donald Tusk într-o postare pe platforma X (fostul Twitter), imediat după summitul de la Alaska.
Premierul polonez a subliniat că Europa se află într-o „fază decisivă” din punct de vedere geopolitic, iar unitatea Occidentului este mai importantă ca oricând. „Viitorul Europei și al Ucrainei depinde acum de fermitatea și solidaritatea noastră”, a mai scris acesta, trimițând un mesaj direct către liderii occidentali care încep să adopte poziții divergente în privința războiului din Ucraina.
Tusk, cunoscut pentru poziția sa fermă anti-Kremlin, a avertizat de mai multe ori în ultimele luni că orice semn de slăbiciune din partea Occidentului ar putea fi interpretat de Moscova drept o invitație la escaladare.
Europa cere garanții solide pentru Ucraina
În aceeași zi, premierul Poloniei s-a alăturat unui grup de lideri europeni care au semnat o declarație comună în sprijinul Ucrainei. Documentul subliniază că orice acord de pace cu Rusia trebuie să includă garanții ferme de securitate pentru Kiev și să nu implice cedări teritoriale.
Semnatarii — printre care se numără Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Rishi Sunak, Alexander Stubb, dar și Ursula von der Leyen și Antonio Costa — au reiterat susținerea pentru integrarea Ucrainei în NATO și Uniunea Europeană, considerând acest obiectiv o „garanție reală pentru pacea pe termen lung”.
Textul comun afirmă că Occidentul nu va accepta un compromis care ar pune sub semnul întrebării suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, iar orice discuție despre pace trebuie să aibă loc doar cu participarea directă a Kievului.
Reacția Moscovei: Putin avertizează împotriva „provocărilor de culise”
De cealaltă parte, Vladimir Putin a reacționat imediat după reuniunea de la Alaska, transmițând un mesaj ambiguu, dar vizibil tensionat.
„Statele europene ar trebui să nu încerce să perturbe progresul incipient prin provocări sau intrigi de culise”, a declarat liderul de la Kremlin într-un discurs publicat de agenția TASS.
În același timp, Putin a sugerat că Rusia este „deschisă unui dialog constructiv”, dar numai dacă Occidentul renunță la limbajul amenințărilor.
Declarația sa vine într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni, al 19-lea de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că Bruxelles-ul lucrează deja la extinderea restricțiilor economice asupra companiilor care sprijină indirect efortul de război al Rusiei. „Presiunea asupra Moscovei trebuie să continue până când agresiunea încetează complet”, a declarat aceasta.
Trump: „O simplă încetare a focului nu mai este o soluție”
Întâlnirea de la Alaska a fost privită cu suspiciune de mulți lideri europeni, în special din Europa de Est, care se tem că o eventuală înțelegere directă între Donald Trump și Vladimir Putin ar putea slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina.
Cu o zi înainte de summit, Trump declarase că Rusia trebuie să se confrunte cu „consecințe foarte grave” dacă nu acceptă încetarea războiului.
Însă, imediat după discuțiile cu Putin, tonul fostului președinte american s-a schimbat.
„O simplă încetare a focului nu mai este o soluție. E nevoie de un acord de pace direct, echitabil și stabil pentru ambele părți”, a spus Trump într-un interviu acordat postului Fox News, fără a detalia cum ar putea arăta un astfel de acord.
El a adăugat că, pentru următoarele două-trei săptămâni, nu are în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei și a anunțat că urmează să-l primească la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Dacă totul merge bine, este posibil să urmeze și o întâlnire trilaterală cu Putin”, a declarat Trump, lăsând să planeze suspansul asupra unei posibile negocieri istorice.
O Europă în alertă: între speranță și neîncredere
Reacția liderilor europeni, inclusiv a lui Donald Tusk, reflectă temerea tot mai mare că Statele Unite ar putea schimba tonul în privința războiului din Ucraina.
În timp ce Washingtonul pare să caute o cale de detensionare rapidă, Europa de Est insistă asupra unei poziții ferme, considerând că orice concesie făcută Rusiei ar fi o greșeală strategică.
Polonia, una dintre cele mai vocale susținătoare ale Kievului, continuă să trimită ajutor militar și umanitar, în timp ce avertizează că o eventuală „împăcare grăbită” cu Moscova ar putea deschide drumul către noi agresiuni în regiune.
„Europa trebuie să fie vigilentă. Dacă pierdem Ucraina, pierdem tot ceea ce am construit în ultimii 30 de ani”, a spus un consilier al premierului polonez pentru publicația Rzeczpospolita.
Contextul geopolitic: o luptă între viziuni
Summitul de la Alaska a avut loc într-un moment de reconfigurare globală a puterii, cu un Donald Trump aflat într-o campanie agresivă de recâștigare a influenței internaționale și cu un Vladimir Putin care încearcă să profite de oboseala politică și economică a Occidentului.
În timp ce unii lideri europeni văd în această întâlnire o oportunitate de relansare a dialogului diplomatic, alții, precum Donald Tusk, avertizează că „viclenia” lui Putin nu trebuie subestimată și că Rusia nu respectă decât forța.
„Unitatea noastră este singura garanție a păcii”, a concluzionat premierul Poloniei.
