Românii, îndemnați să fie pregătiți pentru criză: Cătălin Predoiu anunță recomandarea UE ca fiecare cetățean să poată supraviețui singur între 72 de ore și 7 zile
Europa intră într-o nouă eră a responsabilității civice și a pregătirii pentru situații de urgență. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat recent la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurată la Copenhaga, unde tema centrală a fost una crucială: pregătirea populației pentru crize majore – fie ele naturale, industriale sau militare.
Oficialii europeni transmit un mesaj clar: fiecare cetățean al Uniunii Europene trebuie să fie capabil să supraviețuiască pe cont propriu între 72 de ore și 7 zile, fără ajutorul imediat al autorităților, în cazul unui dezastru sau conflict armat.
🔹 Europa se pregătește pentru o nouă realitate
„Țările europene nu sunt, în prezent, suficient de pregătite pentru intervenția rapidă în caz de dezastre naturale, industriale sau asociate unor atacuri militare”, a avertizat Cătălin Predoiu în cadrul întâlnirii.
Ministrul a explicat că populația trăiește încă „într-un mental colectiv format în vremuri de pace și stabilitate”, însă lumea de astăzi este mult mai fragilă și impredictibilă:
„Realitatea s-a schimbat radical. Reacția logică este să ne adaptăm și să fim pregătiți, indiferent de eforturile implicate. Reziliența societăților presupune resurse, cooperare între țări și un parteneriat onest între guverne și cetățeni.”
🔹 Securitatea – noua prioritate absolută
Cătălin Predoiu a subliniat că orice domeniu al vieții sociale și economice trebuie privit prin prisma securității – fie că vorbim de economie, educație, administrație sau infrastructură.
„Securitatea și siguranța publică devin criterii de bază în luarea oricărei decizii politice sau administrative. Avem nevoie de o cooperare strânsă între structurile civile și cele militare, după modelul aplicat deja în cadrul NATO”, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, liderii statelor membre au responsabilitatea de a adapta conceptele de guvernare la noul context internațional, marcat de tensiuni geopolitice, crize climatice și vulnerabilități energetice.
🔹 Cetățenii, chemați să-și asigure independența pentru 72 de ore
În cadrul discuțiilor de la Copenhaga, miniștrii de interne din Uniunea Europeană au convenit asupra unei măsuri concrete: fiecare gospodărie ar trebui să fie pregătită să supraviețuiască singură cel puțin 72 de ore și până la 7 zile, în lipsa intervenției autorităților.
Această recomandare face parte dintr-un plan european de creștere a rezilienței civile, care urmărește reducerea dependenței populației de instituțiile statului în situații-limită.
„Practicarea formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență este cheia supraviețuirii. Populația trebuie pregătită pentru a face față autonom unor perioade critice”, a precizat Predoiu.
🔹 Ce ar trebui să conțină un „kit de urgență” acasă
Specialiștii recomandă ca fiecare familie să aibă pregătit un pachet de supraviețuire care să conțină strictul necesar pentru cel puțin trei zile.
Iată ce nu ar trebui să lipsească:
🥫 Alimente neperisabile
- Conserve de carne, pește, legume și fructe;
- Biscuiți uscați, batoane proteice, cartofi deshidratați;
- Sare, zahăr, ulei, hrană pentru bebeluși și animale de companie.
💧 Rezerve de apă
- Minimum 3 baxuri de apă îmbuteliată;
- Tablete de purificare sau filtre portabile;
- Recipiente pentru colectarea apei de ploaie.
🔦 Surse de lumină și căldură
- Lanterne cu baterii de rezervă;
- Lumânări, chibrituri, lămpi pe gaz sau ulei;
- Încălzitoare portabile.
📻 Echipamente esențiale
- Radio portabil cu baterii sau încărcare solară;
- Baterii externe pentru telefoane;
- Generator portabil;
- Telefon mobil cu cartelă reîncărcabilă.
🩹 Trusă de prim ajutor
- Medicamente personale și de bază;
- Bandaje, plasturi, dezinfectant, mănuși de unică folosință.
🧴 Produse de igienă
- Hârtie igienică, șervețele, săpun, pastă de dinți, saci menajeri.
📜 Documente importante
- Acte de identitate, polițe de asigurare, acte de proprietate;
- Liste de contacte de urgență, inclusiv ale autorităților locale.
🧥 Haine și obiecte utile
- Îmbrăcăminte călduroasă, pelerină de ploaie;
- Pătură termică, sac de dormit;
- Fluier, cuțit multifuncțional, sfoară, hartă tipărită.
🔹 De ce este nevoie de o cultură a prevenției
Evenimentele din ultimii ani – pandemii, războaie, crize energetice, inundații și incendii devastatoare – au demonstrat cât de vulnerabile pot fi societățile moderne.
„Reziliența nu înseamnă doar reacție, ci pregătire. Este nevoie de o cultură a prevenției, de educație în școli și de campanii care să-i învețe pe oameni ce să facă în primele ore critice ale unei crize”, a subliniat ministrul român.
Uniunea Europeană își propune ca, până în 2030, toate statele membre să implementeze programe naționale de instruire civică pentru situații de urgență, similare celor existente în țările nordice, unde fiecare cetățean știe exact ce are de făcut în caz de criză.
🔹 România, parte activă în planul european de reziliență
Cătălin Predoiu a anunțat că Ministerul Afacerilor Interne va colabora cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și cu Departamentul pentru Situații de Urgență pentru a adapta aceste recomandări la contextul românesc.
Vor fi demarate campanii de informare publică și exerciții de simulare, astfel încât românii să știe cum să reacționeze în cazul unei pene de curent, al unei crize energetice sau al unui dezastru natural.
„Trebuie să dezvoltăm o cultură națională a siguranței. Nu e vorba de panică, ci de responsabilitate. Să fim conștienți că, uneori, primele 72 de ore pot face diferența între viață și moarte”, a declarat Predoiu.
🔹 Lecția nordicilor: încrederea în pregătire
Țările nordice, precum Danemarca, Norvegia sau Finlanda, sunt deja exemple în acest sens. Guvernele lor au distribuit ghiduri oficiale în care cetățenii sunt sfătuiți să-și facă provizii minime, să aibă un plan familial de urgență și să cunoască locațiile adăposturilor de protecție civilă.
România urmează să implementeze o strategie similară, în cadrul unei inițiative europene mai ample, care vizează reducerea vulnerabilității populației în fața amenințărilor multiple.
🔹 Concluzie: siguranța începe cu fiecare dintre noi
Mesajul transmis de oficialii europeni este limpede: securitatea nu mai este doar responsabilitatea statului, ci a fiecărui cetățean.
Indiferent că vorbim despre o pană majoră de curent, o furtună, un cutremur sau un conflict, pregătirea individuală și solidaritatea comunitară pot salva vieți.
„Fiecare familie ar trebui să aibă un plan și un mic stoc de siguranță. Reziliența se construiește acasă, în comunitate, prin grijă și informare”, a conchis ministrul Predoiu.
