Toamna are un fel al ei de a ne face mai blânzi. Aerul e mai rece, frunzele ruginii foșnesc sub pași, iar inima începe să-și amintească. În prima sâmbătă din noiembrie, 1 noiembrie 2025, Biserica Ortodoxă ne cheamă la o zi a recunoștinței și a rugăciunii – Moșii de Toamnă, cunoscuți și ca Sâmbăta Morților.
Este ziua în care îi pomenim pe toți cei dragi plecați din această lume. Aprindem lumânări, pregătim colivă, împărțim daruri și ne adunăm gândurile într-o rugăciune care străbate tăcerea și ajunge până în cer.
Ce înseamnă Moșii de Toamnă și de ce îi pomenim pe cei adormiți
„Moșii” vin din cuvântul „strămoși” – și exact despre asta este vorba: despre legătura noastră cu cei care nu mai sunt trupește aici, dar ne veghează din veșnicie.
Sâmbăta Morților este o zi de dragoste și de speranță. Nu este o zi a plânsului, ci una a recunoștinței. Ne amintim de părinți, de bunici, de frați, de prieteni, de toți cei care ne-au lăsat amintiri și lecții. Prin rugăciune și prin milostenie, sufletele lor primesc lumină, iar noi ne primenim sufletul.
Biserica a rânduit această zi sâmbăta, pentru că în ziua de sâmbătă, Mântuitorul Hristos a stat în mormânt, așteptând Învierea. Este ziua tăcerii, a odihnei și a speranței în viața veșnică. De aceea, pomenirea celor adormiți nu e o despărțire, ci o confirmare a credinței că moartea nu are ultimul cuvânt.
Moșii de Toamnă 2025 – o zi de lumină și comuniune
În 2025, Moșii de Toamnă sunt prăznuiți pe 1 noiembrie, prima sâmbătă a lunii. În toate bisericile se vor ține slujbe de pomenire, cu Sfânta Liturghie și Parastas, urmate de împărțirea colivei, colacului și vinului sfințit.
La slujbă, fiecare om vine cu un pomelnic, scris cu grijă, cu numele celor dragi. Preotul le rostește cu voce blândă, iar fiecare nume rostit devine o rugăciune care se înalță. Este o zi în care cerul și pământul se ating pentru o clipă, iar inimile oamenilor se umplu de pace.
Ce se dă de pomană la Moșii de Toamnă
Tradiția spune că pomana dată cu credință ajunge la sufletul celui pomenit ca o rază de lumină.
În această zi se pregătesc daruri curate, simple și din inimă:
- colivă, simbol al credinței și al învierii;
- colaci sau pâine de casă, rotunzi, ca semn al veșniciei;
- vin roșu, care amintește de jertfa lui Hristos;
- fructe de toamnă – mere, nuci, pere, struguri, dovleac copt;
- mâncăruri de post sau de dulce, în funcție de rânduiala zilei – sarmale, plăcinte, tocană, orez cu fructe;
- lumânări aprinse, pentru ca sufletul celui pomenit să vadă lumina drumului către Dumnezeu.
Dar cel mai important dar este rugăciunea. Când spui „Dumnezeu să-l ierte” din toată inima, acele cuvinte au puterea de a aduce pace și mângâiere, acolo unde nu mai ajunge nimeni altcineva.
Coliva – darul sfânt al dragostei și al speranței
Coliva este inima oricărui parastas. Nu este doar un preparat culinar, ci un simbol viu al învierii și al biruinței vieții asupra morții.
Este făcută din grâu, pentru că grâul, atunci când moare în pământ, renaște. La fel, și omul trece prin moarte pentru a ajunge la viața cea adevărată.
Se spune că fiecare boabă de grâu din colivă este o rugăciune mică, iar fiecare fir de nucă presărat deasupra e o rază de speranță.
Rețeta tradițională de colivă pentru Moșii de Toamnă
Ingrediente:
- 1 kg arpacaș de grâu;
- 2 căni mari de zahăr;
- 2 cești de stafide aurii;
- 2 căni de nucă măcinată;
- 2 linguri de miere;
- coaja rasă de la o lămâie și o portocală;
- 1 linguriță de scorțișoară;
- 1 fiolă esență de rom;
- 1 fiolă esență de vanilie;
- biscuiți măcinați sau pesmet fin pentru decor;
- bomboane colorate și nuci întregi pentru împodobire.
Mod de preparare:
- Spală arpacașul de nouă ori, până când apa rămâne limpede – acest gest simbolizează purificarea.
- Fierbe-l în apă rece, la foc mic, până când boabele se desfac și devin moi.
- După ce se răcește, amestecă-l cu zahărul, mierea, nuca măcinată, stafidele și aromele.
- Pune compoziția pe un platou și netezește suprafața.
- Decorează cu pesmet, cacao și bomboane, desenând o cruce în mijloc – semnul biruinței vieții veșnice.
Coliva se duce la biserică dimineața, la sfințit, împreună cu o sticlă de vin roșu și un colac. După slujbă, se împarte în numele celui adormit. Nu se aruncă nicio firimitură, pentru că fiecare parte din ea e binecuvântată.
Tradiții și obiceiuri păstrate din bătrâni
În satele românești, Moșii de Toamnă sunt trăiți cu o liniște aparte. E o zi de rugăciune, iertare și împăcare.
🔹 Se spune că în noaptea dinaintea Moșilor, sufletele celor adormiți vin să se roage alături de cei vii. De aceea, oamenii lasă o candelă aprinsă la fereastră, ca sufletele să găsească drumul spre lumină.
🔹 Nu se spală, nu se coase și nu se mătura, ca să nu se tulbure odihna celor plecați.
🔹 Femeile duc la biserică coșuri frumos împodobite cu colivă, fructe, colaci, vin și flori. Preotul le sfințește, iar apoi ele se împart rudelor, vecinilor și celor sărmani.
🔹 În unele regiuni, bătrânii povestesc că dacă aprinzi o lumânare pentru un suflet uitat, Dumnezeu îți luminează ție drumul atunci când vei avea nevoie de ajutor.
Această zi e considerată una dintre cele mai puternice în calendarul creștin, pentru că faptele bune făcute acum au „putere dublă” – mângâie sufletele celor plecați și aduc binecuvântare celor vii.
Rugăciunea Moșilor de Toamnă
„Pomenește, Doamne, pe toți cei adormiți întru nădejdea învierii, părinți și frați ai noștri, pe cei uitați și pe cei pentru care nu mai are cine să se roage.
Dă-le, Doamne, lumină, iertare și odihnă în Împărăția Ta.
Iar nouă, celor rămași, dă-ne înțelepciune, blândețe și dor de cer. Amin.”
Această rugăciune se spune în tăcere, cu lumânarea aprinsă. În acea clipă, liniștea capătă sens. Parcă timpul se oprește, iar între tine și cei pe care îi pomenești nu mai e nicio distanță.
Ce simbolizează lumânările aprinse
Lumânarea este semnul luminii lui Hristos, dar și al dragostei care nu se stinge. Când o aprinzi, trimiți un mesaj direct către sufletul celui drag: „Ești viu în inima mea”.
Se aprind cel puțin două lumânări – una pentru iertarea păcatelor și alta pentru luminarea drumului.
Se spune că fiecare flacără aprinsă pe pământ devine o stea în cer.
Semnificația milosteniei
Moșii de Toamnă nu sunt doar o zi de pomenire, ci o școală a dăruirii. Milostenia făcută pentru sufletul cuiva e una dintre cele mai puternice forme de rugăciune.
Când dai o bucată de pâine, o colivă sau un fruct cu gând bun, acea energie se transformă în binecuvântare.
„Pomana dată cu inimă curată hrănește sufletul celui pomenit și liniștește inima celui care dă.”
De aceea, bătrânii spuneau mereu: „Nu contează cât dai, ci câtă iubire pui în ceea ce dăruiești.”
Moșii de Toamnă – legătura nevăzută dintre lumi
Sărbătoarea aceasta nu e doar despre cei plecați, ci și despre noi, cei care rămânem. Despre amintire, iertare și continuitate.
Fiecare an adaugă un nume nou pe pomelnic, dar și o nouă înțelegere a vieții.
Moșii ne învață să fim mai blânzi, mai împăcați cu noi înșine. Să ne oprim pentru o clipă și să ne aducem aminte că totul se leagă: cei care au fost, cei care suntem și cei care vor veni.
Concluzie
Pe 1 noiembrie 2025, când răsare soarele rece al toamnei târzii, fă o clipă de liniște. Aprinde o lumânare și spune o rugăciune pentru cei dragi. Poate pentru mama, poate pentru bunicul, poate pentru cineva de care ți-e dor.
Ridică-ți privirea spre cer și spune încet: „Dumnezeu să-i odihnească.”
Pentru că atunci, chiar în acea clipă, iubirea ta ajunge acolo unde trebuie.
Asta sunt Moșii de Toamnă – o punte între lumi, un legământ al inimilor care nu se uită.
