China a transformat summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), desfășurat la Tianjin, într-o demonstrație de forță diplomatică, folosind momentul pentru a se afirma ca lider al unei noi ordini mondiale, în care Occidentul – și în special Statele Unite – nu mai ocupă poziția dominantă de până acum.
Întâlnirea, una dintre cele mai importante din ultimii ani, a reunit peste 20 de lideri globali, inclusiv pe președintele chinez Xi Jinping, premierul indian Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin.
China își consolidează rolul de lider în Eurasia
În deschiderea summitului, Xi Jinping a cerut statelor membre OCS „să sprijine o lume multipolară, echitabilă și bine guvernată”, cu o globalizare economică „inclusivă și justă”.
Mesajul liderului de la Beijing a fost perceput ca o declarație clară de intenție: China dorește să preia conducerea unui bloc alternativ la modelul occidental, bazat pe principiile „respectului reciproc” și ale „suveranității naționale”.
„Trebuie să construim un sistem de guvernanță globală echilibrat, în care fiecare națiune să aibă un loc la masă, nu doar câteva puteri privilegiate”, a declarat Xi Jinping, potrivit presei chineze.
Întâlnirea Xi–Modi, prima din ultimii șapte ani, a fost unul dintre momentele cheie ale summitului, semnalând o posibilă detensionare a relațiilor dintre cele două mari puteri asiatice, marcate de dispute teritoriale și competiție economică.
Critici voalate la adresa Statelor Unite
Documentul final al reuniunii de la Tianjin conține o serie de referiri critice la adresa politicilor occidentale, mai ales ale Statelor Unite. Declarația comună denunță „măsurile coercitive unilaterale”, în special sancțiunile economice, considerându-le contrare Cartei ONU și regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Potrivit textului, aceste măsuri afectează securitatea globală – inclusiv cea alimentară și energetică – și „subminează stabilitatea economică a țărilor aflate în dezvoltare”.
Xi Jinping a cerut explicit respingerea „mentalității de Război Rece” și a blocurilor politico-militare, aluzie directă la extinderea NATO și la alianțele strategice promovate de Washington în Asia.
Putin: „Extinderea NATO trebuie oprită pentru pacea în Ucraina”
În cadrul discuțiilor, președintele rus Vladimir Putin a reiterat teza Kremlinului potrivit căreia războiul din Ucraina ar fi izbucnit în urma unei „lovituri de stat orchestrate de Occident în 2014”, nu ca urmare a unei agresiuni ruse.
„Pentru ca o soluție a crizei ucrainene să fie sustenabilă și de durată, cauzele profunde ale conflictului trebuie eliminate. Extinderea NATO spre est trebuie oprită”, a declarat Putin, citat de agenția rusă RIA Novosti.
Liderul de la Kremlin a adăugat că „apreciază eforturile Chinei, Indiei și ale altor parteneri strategici” pentru găsirea unei soluții pașnice, dar a subliniat că pacea nu poate fi impusă unilateral de Occident.
India cere încetarea războiului și dialog direct
De partea sa, premierul indian Narendra Modi a adoptat o poziție echilibrată, cerând oprirea cât mai rapidă a războiului din Ucraina și revenirea la masa negocierilor.
„Războiul nu aduce beneficii nimănui. Avem nevoie de pace, de stabilitate și de o ordine globală care să ofere siguranță tuturor națiunilor, indiferent de mărimea lor”, a spus Modi în discursul său, potrivit agenției Press Trust of India.
India, care menține relații economice puternice atât cu Rusia, cât și cu Occidentul, continuă să joace rolul de punte între Est și Vest, pledând pentru „dialog și cooperare, nu confruntare și sancțiuni”.
Summit strategic pentru o lume în schimbare
Organizația pentru Cooperare de la Shanghai, fondată în 2001, reunește în prezent China, Rusia, India, Pakistan, Iran și mai multe state din Asia Centrală, reprezentând aproape jumătate din populația planetei.
Summitul de la Tianjin a fost cel mai amplu din istoria organizației, iar tonul mesajelor a arătat clar că OCS se poziționează drept alternativă la instituțiile dominate de Occident, precum G7 sau NATO.
Analiștii politici consideră că Beijingul profită de slăbirea influenței occidentale în anumite regiuni pentru a promova o agendă proprie, în care accentul cade pe dezvoltarea comună, comerțul liber în interiorul blocului și independența față de dolarul american.
„China se prezintă ca liderul unei lumi multipolare, în care regulile nu sunt dictate de Washington, ci negociate între puteri egale”, a comentat politologul rus Serghei Karaganov pentru Global Times.
Cooperare economică și proiecte regionale
Pe lângă discursurile politice, summitul de la Tianjin a inclus și o serie de acorduri economice, vizând investiții comune în infrastructură, transporturi și energie.
China a propus extinderea Inițiativei „Belt and Road” (Noul Drum al Mătăsii) în cadrul OCS, promițând finanțări pentru coridoare comerciale care leagă Asia Centrală de Orientul Mijlociu și de Europa.
Totodată, liderii participanți au discutat despre crearea unui mecanism de decontare în monede locale, menit să reducă dependența de dolar în tranzacțiile bilaterale.
Un mesaj geopolitic cu ecouri globale
Summitul de la Tianjin a confirmat că echilibrul global de putere se schimbă.
China, sprijinită de Rusia și de partenerii săi din OCS, vrea să construiască un bloc politico-economic autonom, capabil să contracareze influența Statelor Unite și a Uniunii Europene.
„Lumea nu mai poate fi condusă de un singur centru de putere”, a declarat Xi Jinping la finalul reuniunii, într-un discurs considerat manifestul noii ordini globale.
Pentru Occident, mesajul transmis de la Tianjin este clar: un nou pol de putere s-a consolidat, iar competiția pentru influență geopolitică intră într-o nouă etapă.
