Guvernul Bolojan pregătește tăieri salariale de 10% în administrația centrală. Reformă amplă și concedieri în sistemul public din 2026
Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o serie de măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor publice, în contextul unui deficit bugetar ridicat și al presiunilor tot mai mari venite din partea Comisiei Europene. Potrivit informațiilor obținute de România TV, Executivul intenționează să aplice o tăiere de 10% a salariilor din administrația centrală, începând cu anul 2026.
Această decizie face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme care vizează eficientizarea aparatului bugetar, reorganizarea instituțiilor statului și reducerea numărului de angajați la nivel local și central.
Tăieri salariale și reducerea cheltuielilor în instituțiile statului
Surse guvernamentale susțin că măsura de diminuare a salariilor cu 10% se va aplica treptat în instituțiile centrale care nu au fost încă reorganizate. În cazul celor care au trecut deja printr-un proces de restructurare – precum Camera Deputaților și Senatul – accentul se va pune pe limitarea cheltuielilor administrative, în special cele legate de investiții, mobilier, birotică și achiziții neesențiale.
De asemenea, se discută despre o înghețare temporară a angajărilor în aparatul public și despre restricții suplimentare privind cheltuielile pentru deplasări, evenimente și proiecte culturale, măsuri menite să reducă presiunea asupra bugetului.
Guvernul Bolojan justifică aceste tăieri prin nevoia de a aduce România mai aproape de țintele fiscale stabilite prin acordul cu Uniunea Europeană.
Contextul economic și presiunea deficitului
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, mult peste ținta de 5% asumată de Guvernul Ciolacu. Creșterea cheltuielilor în an electoral și veniturile fiscale insuficiente au determinat Comisia Europeană să ceară măsuri corective ferme.
În acest context, premierul Ilie Bolojan a obținut de la Bruxelles o flexibilizare temporară a deficitului, până la 8,4% din PIB, cu condiția ca în 2026 să îl reducă semnificativ, spre 6%.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Executivul a majorat TVA-ul de la 19% la 21%, a crescut accizele pe carburanți și alte taxe indirecte, dar a anunțat că e nevoie și de reducerea cheltuielilor publice, în special cele legate de salarii și personal.
Reforma administrației locale: peste 13.000 de concedieri
Pe lângă măsurile din administrația centrală, Guvernul Bolojan pregătește o restructurare majoră a aparatului administrativ local.
Executivul are în plan concedierea a aproximativ 13.000 de angajați din primării, consilii județene și alte structuri locale – ceea ce reprezintă circa 10% din totalul personalului din administrația publică locală, estimat la 115.000 de angajați.
Măsura vizează reducerea aparatului birocratic și creșterea eficienței în instituțiile publice. Totuși, propunerea a generat tensiuni politice majore.
Partenerii de guvernare din PSD s-au opus unei reduceri masive, propunând o variantă alternativă: desființarea a 30% din posturile vacante, dar limitarea concedierilor efective la maximum 20% din personal, pentru a nu afecta funcționarea primăriilor și serviciilor locale.
UDMR, la rândul său, a cerut ca tăierile să fie armonizate între nivelul central și cel local, pentru a evita dezechilibrele în teritoriu.
Nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public
Chiar dacă decizia finală nu a fost încă adoptată, nemulțumirile cresc în rândul angajaților bugetari. Reprezentanții sindicatelor din administrație susțin că nu există o bază legală pentru aplicarea unei tăieri uniforme de salarii și avertizează că vor declanșa proteste dacă Guvernul va merge mai departe cu planul.
„O astfel de reducere trebuie discutată prin lege, nu impusă printr-o decizie administrativă. Oamenii sunt deja împovărați de creșterea prețurilor și de taxele noi. O scădere de 10% a salariilor ar fi o lovitură majoră pentru mii de familii”, au declarat surse sindicale pentru presa centrală.
În unele instituții culturale, s-au aplicat deja soluții temporare pentru reducerea costurilor, precum trimiterea angajaților în concediu fără plată în ultimele luni ale anului, măsură care a stârnit controverse și critici dure din partea angajaților și a opiniei publice.
Prioritățile Guvernului Bolojan pentru 2026
Executivul își propune ca anul 2026 să fie unul de stabilizare bugetară, chiar dacă unele sectoare, precum Apărarea, vor beneficia de alocări mai mari, în contextul tensiunilor geopolitice regionale.
Obiectivul declarat al premierului este de a reduce deficitul fără a bloca investițiile esențiale, dar și de a transforma aparatul administrativ într-unul „mai suplu, mai eficient și mai responsabil”.
„România nu își mai poate permite un sistem public supradimensionat, cu instituții care se calcă pe picioare și cu cheltuieli care nu aduc valoare. Reformele sunt dificile, dar necesare”, ar fi declarat Ilie Bolojan în cadrul unei ședințe de Guvern, potrivit unor surse politice.
Concluzie
Reforma anunțată de Guvernul Bolojan marchează una dintre cele mai dure etape de ajustare fiscală din ultimii ani.
De la tăieri de salarii și concedieri în administrația locală, până la restricții bugetare în toate instituțiile statului, măsurile anunțate pentru 2026 vizează o redresare accelerată a finanțelor publice.
Însă, dacă reformele vor reuși să reducă deficitul fără a genera un val de nemulțumiri sociale, rămâne de văzut. Cert este că România se pregătește pentru un an de austeritate controlată, în care eficiența și disciplina bugetară vor fi puse la încercare ca niciodată.