Reforma pensiilor speciale ale magistraților: Guvernul Bolojan anunță schimbări majore, Înalta Curte sesizează CCR
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la Palatul Victoria, un nou pachet de reforme care vizează pensiile speciale ale magistraților, parte din al doilea val de măsuri fiscale ce urmează să fie implementat în luna august. Executivul susține că modificările sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și alinierea la jaloanele europene asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit guvernului, intervenția nu urmărește doar o reducere a costurilor, ci și o reașezare a sistemului de beneficii, considerat prea generos și dezechilibrat față de alte categorii socio-profesionale.
Ce aduce nou pachetul de reformă
Proiectul de lege introduce două modificări majore în structura actuală a pensiilor speciale din justiție:
- Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, într-un mod etapizat, pentru a asigura o tranziție graduală și a evita șocurile instituționale.
- Plafonarea pensiei la maximum 70% din salariul net al ultimei luni lucrate — înlocuind formula actuală care stabilea pensia la 80% din venitul brut.
Guvernul argumentează că măsura va face sistemul mai sustenabil și mai previzibil, limitând presiunea asupra bugetului de stat.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că această ajustare este una necesară pentru a redeschide accesul României la fondurile europene blocate din cauza întârzierii reformelor.
„Prin aceste modificări, România își consolidează credibilitatea fiscală și își respectă angajamentele luate față de partenerii europeni. Reforma pensiilor speciale este un pas dificil, dar inevitabil”, a declarat premierul.
Impactul financiar: sute de milioane de euro deblocate
Executivul estimează că aplicarea noilor reguli va permite deblocarea a peste 230 de milioane de euro din fondurile europene suspendate.
Pe termen mediu, atingerea tuturor țintelor asumate prin PNRR ar putea aduce înapoi în buget aproape 800 de milioane de euro până în luna noiembrie 2025.
Această perspectivă financiară este esențială pentru guvern, care își propune să mențină deficitul bugetar sub control și să recâștige încrederea instituțiilor europene în ritmul reformelor.
Lege adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului
Proiectul urmează să fie adoptat prin procedura de asumare a răspunderii, un mecanism care permite guvernului să adopte rapid legea, fără dezbatere extinsă în Parlament.
Această procedură comprimă calendarul legislativ, dar oferă și posibilitatea sesizării Curții Constituționale, dacă se invocă eventuale încălcări ale principiilor fundamentale.
Înalta Curte contestă legea la CCR
Pe 4 septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, conduse de Lia Savonea, au decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la noua lege a pensiilor speciale.
Judecătorii invocă posibile probleme de constituționalitate, legate atât de procedura de adoptare, cât și de impactul direct asupra statutului magistraților.
„Legea pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea scade valoarea pensiilor speciale și crește treptat vârsta de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani”, a declarat Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Sesizarea trimisă către CCR vizează în special principiul independenței justiției și dreptul la o compensație echitabilă la final de carieră, două elemente considerate esențiale pentru stabilitatea sistemului judiciar.
Testul constituțional: între independența justiției și echilibrul bugetar
În prezent, legea se află în așteptarea verdictului Curții Constituționale.
Dacă CCR va valida proiectul, noile reguli vor intra în vigoare începând cu anul următor, aplicându-se progresiv generațiilor de magistrați aflate acum în funcție.
De partea cealaltă, o eventuală decizie de neconstituționalitate ar obliga Guvernul să reia procesul legislativ, amânând din nou atingerea jaloanelor europene și implicit accesul la fondurile PNRR.
Miza politică și socială a reformei
Reforma pensiilor speciale a fost, în ultimii ani, una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public.
Deși majoritatea românilor consideră necesară reducerea inechităților dintre pensiile obișnuite și cele de serviciu, magistrații și alte categorii vizate invocă riscul atingerii independenței justiției prin diminuarea beneficiilor obținute la finalul carierei.
În acest context, Guvernul Bolojan merge pe un fir subțire între presiunile bugetare interne și condiționalitățile europene, încercând să livreze o reformă care să fie și acceptabilă social, și constituțională.
Concluzie: o decizie care poate schimba arhitectura sistemului de justiție
Modificarea pensiilor speciale ale magistraților este, fără îndoială, una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani.
Ea nu privește doar veniturile magistraților, ci și echilibrul de putere dintre stat și sistemul judiciar, precum și credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Până la decizia CCR, legea rămâne suspendată între două direcții:
- voința politică de a ajusta cheltuielile bugetare, și
- nevoia de a proteja independența justiției.
Verdictul Curții Constituționale, așteptat în următoarele luni, va decide nu doar soarta acestei reforme, ci și direcția pe care România o va urma în raportul delicat dintre responsabilitatea fiscală și echitatea socială.
