Cardiologul Gheorghe Cerin: „Cerealele și lactatele degresate nu au ce căuta la micul dejun” — ce înseamnă o primă masă cu adevărat sănătoasă
Medicul primar cardiolog Gheorghe Cerin atrage atenția asupra greșelilor frecvente pe care românii le fac la prima masă a zilei. Într-un episod al podcastului „Fain și simplu”, realizat de Mihai Morar, specialistul a explicat de ce micul dejun modern, promovat intens prin reclame, este departe de a fi unul sănătos și de ce o alimentație dezechilibrată reprezintă una dintre cauzele principale ale bolilor cardiovasculare.
„Cerealele nu sunt hrană, sunt zahăr mascat”
Doctorul Gheorghe Cerin a criticat ferm ideea că cerealele constituie un mic dejun sănătos. Deși multe dintre ele sunt prezentate ca fiind „integrale” sau „bogate în fibre”, realitatea este că au un conținut ridicat de zaharuri ascunse.
„Noi mâncăm cereale. Sunt integrale, dar au amidon. Adică au zahăr. Foarte mult. La 100 de grame de cereale avem cam 60 de grame de zahăr. Asta e marketing. Mănânci, pleci la serviciu și nu te mai gândești. Dar eu trebuie să mănânc alimente consistente, complexe, care să aibă vitamine, proteine și acizi grași esențiali”,
a explicat cardiologul.
Potrivit specialistului, micul dejun ar trebui să ofere energie de durată, nu o creștere bruscă a glicemiei urmată de oboseală și foame după câteva ore. El recomandă înlocuirea cerealelor cu alimente bogate în proteine de calitate și grăsimi sănătoase, cum ar fi ouăle, avocado sau peștele.
Greșeala lactatelor fără grăsime: „Nu caloriile sunt problema, ci lipsa de nutrienți”
O altă eroare des întâlnită, potrivit medicului, este alegerea lactatelor degresate din dorința de a evita caloriile. Dr. Cerin consideră că această abordare este greșită și chiar contraproductivă.
„De ce să mă feresc de grăsime? Care-i problema că are brânza grăsime? Dacă doar 30% din acea grăsime se va depune în corpul meu. E o problemă că iaurtul are 5% sau 9-10% grăsime? Nu. Problema este iaurtul 0.0%. De ce să-l mănânc? Că are mai puține calorii?”,
a spus acesta.
Cardiologul a subliniat că grăsimile naturale din lactate, ouă sau pește sunt esențiale pentru organism și contribuie la buna funcționare a creierului, a hormonilor și a sistemului cardiovascular.
Cum reacționează corpul la excesul de grăsime
Medicul a explicat, totodată, că organismul are un sistem propriu de reglare a consumului de grăsimi, care îl împiedică să depășească limitele naturale.
„Capacitatea noastră de a metaboliza alimentele grase, vegetale sau animale, este limitată de o întreagă cascadă de procese — începând cu cantitatea de bilă produsă de ficat. Când linia asta tehnologică e saturată, corpul dă semnalul de oprire: greața. Dacă forțăm, intervine al doilea mecanism — vărsătura. Este semnalul dat de Dumnezeu că am depășit limita”,
a explicat Gheorghe Cerin.
Astfel, consumul moderat de grăsimi naturale este benefic, în timp ce excesul de carbohidrați rafinați și zahăr — inclusiv cel ascuns în cereale sau produse „light” — este principala cauză a dezechilibrelor metabolice și cardiovasculare.
Ce înseamnă un mic dejun corect, potrivit cardiologului
Medicul recomandă ca prima masă a zilei să fie sătioasă și echilibrată, pentru a oferi corpului energie stabilă pe tot parcursul dimineții.
Printre variantele recomandate de dr. Cerin se numără:
- ouă fierte sau ochiuri cu avocado și legume crude;
- brânzeturi fermentate cu conținut normal de grăsime;
- pește slab (ton, somon, hering) sau carne albă;
- nuci, semințe și surse naturale de fibre;
- apă sau ceaiuri neîndulcite în locul sucurilor și cafelei cu zahăr.
Concluzia specialistului
Mesajul cardiologului Gheorghe Cerin este clar: nu caloriile contează, ci calitatea alimentelor. Un mic dejun sănătos nu trebuie să fie lipsit de grăsimi, ci de alimente ultraprocesate și zaharuri ascunse.
„Mâncați simplu, mâncați natural, mâncați ceea ce recunoaște corpul vostru ca hrană. Restul e marketing.”
Prin aceste sfaturi, medicul subliniază încă o dată importanța echilibrului nutrițional și a conștientizării alimentației ca element-cheie în prevenirea bolilor de inimă — cea mai gravă cauză de mortalitate în România.
