România a fost zguduită în primele ore ale dimineții de luni, 20 octombrie, de un nou cutremur, produs într-o zonă neobișnuită pentru activitatea seismică intensă – județul Brăila. Locuitorii din zonă au fost treziți de un vuiet puternic, urmat de o scurtă mișcare a pământului, iar mulți dintre ei au declarat că seismul s-a simțit mai puternic decât ar fi indicat datele oficiale.
Cutremur în Brăila, la primele ore ale dimineții
Potrivit informațiilor transmise de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a produs la ora 03:35, în regiunea Munteniei, județul Brăila. Conform măsurătorilor oficiale, magnitudinea acestuia a fost de 3,3 pe scara Richter, iar adâncimea la care s-a manifestat a fost de 7,9 kilometri.
Deși valorile indică un cutremur slab, locuitorii din Brăila și Galați spun că zgomotul produs și senzația resimțită în acele secunde au fost neobișnuite. Unii dintre ei au descris momentul ca fiind „o undă de șoc” urmată de o vibrație scurtă, dar intensă.
„S-a auzit vuietul și apoi s-a simțit cutremurul. Mi s-a părut foarte puternic, bine că a fost de scurtă durată”, a povestit un localnic, potrivit datelor publicate de INCDFP.
Un alt martor a adăugat: „S-a auzit un zgomot, care a durat câteva secunde… 5-10 secunde. Ca și cum ar fi trecut un tren în mare viteză. Mobilierul a vibrat ușor, iar animalele s-au agitat imediat.”
Zona seismică neobișnuită: Brăila – Galați
Ceea ce atrage atenția specialiștilor este locul în care s-a produs cutremurul. Brăila nu este o zonă recunoscută pentru activitate seismică frecventă. Potrivit datelor oficiale, epicentrul a fost situat la 9 kilometri nord-est de Brăila și 11 kilometri sud de Galați, două orașe importante ale zonei de est a țării.
INCDFP a mai transmis că seismul a fost localizat la:
- 63 km vest de Izmail,
- 63 km vest de Tulcea,
- 77 km sud-est de Focșani,
- 96 km est de Buzău.
Deși mișcarea tectonică nu a provocat pagube materiale, fenomenul a fost resimțit de un număr mare de persoane, în special din cauza adâncimii mici și a terenului nisipos specific regiunii. Aceste condiții pot amplifica vibrațiile la suprafață, făcând un cutremur de magnitudine mică să pară mai puternic.
19 cutremure în luna octombrie
Cutremurul din Brăila este al 19-lea seism înregistrat în România în luna octombrie 2025, potrivit datelor centralizate de INCDFP. Toate aceste evenimente au avut magnitudini cuprinse între 2 și 4 pe scara Richter, ceea ce înseamnă că nu există motive de îngrijorare, dar activitatea seismică rămâne atent monitorizată.
România se află într-o zonă geologică complexă, cu mai multe falii active, cea mai cunoscută fiind zona seismică Vrancea, care generează cutremure de adâncime medie spre mare, resimțite adesea în toată țara. Cu toate acestea, cutremurele de suprafață, precum cel din Brăila, pot fi percepute mai intens local, chiar dacă magnitudinea lor este redusă.
Reacția autorităților și monitorizarea continuă
Până la această oră, nu s-au raportat pagube materiale sau victime, iar autoritățile nu au fost nevoite să intervină. Serviciile de urgență au transmis că monitorizează în permanență activitatea seismică, în special în zonele în care cutremurele se produc la adâncimi mici.
Specialiștii de la INCDFP au explicat în mai multe rânduri că astfel de seisme nu sunt un motiv de panică, însă pot oferi indicii importante privind evoluția tensiunilor tectonice din sol. „România înregistrează zilnic cutremure de mică intensitate. Majoritatea nu sunt resimțite de populație, dar fac parte din activitatea normală a scoarței terestre”, au precizat seismologii.
Cutremur și în zona Făgăraș-Câmpulung
Doar două zile înainte, sâmbătă, 18 octombrie 2025, un alt seism s-a produs în zona Făgăraș-Câmpulung, pe teritoriul județului Vâlcea. Acesta a avut loc la ora 14:31, la o adâncime de 4,2 kilometri, și a avut o magnitudine de 3 pe scara Richter.
Epicentrul a fost localizat în apropierea localităților:
- 38 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea,
- 43 km sud de Sibiu,
- 79 km nord-est de Târgu Jiu,
- 83 km nord-vest de Pitești,
- 85 km sud de Mediaș,
- 85 km sud-est de Alba Iulia.
Cutremurul din această regiune nu a produs daune, dar a fost simțit ușor de locuitorii din localitățile aflate în apropiere de epicentru.
Istoricul seismelor din zona Făgăraș-Câmpulung
Zona Făgăraș-Câmpulung este considerată una seismică secundară, dar cu potențial de producere a cutremurelor de suprafață. Ultimul seism major înregistrat aici a avut loc pe 16 ianuarie 1916, când s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 6,4 pe scara Richter.
Evenimentul din 1916 a provocat pagube importante la acea vreme, fiind resimțit puternic în orașe precum Râmnicu Vâlcea, Pitești și Sibiu. Specialiștii consideră că, deși riscul unui cutremur similar este redus în prezent, zona trebuie monitorizată constant, dată fiind instabilitatea geologică de la contactul dintre Carpații Meridionali și Depresiunea Getică.
România, o țară cu activitate seismică constantă
România se numără printre țările europene cu activitate seismică moderată, dar constantă, iar zona Vrancea rămâne cea mai activă din punct de vedere tectonic. Cutremurele produse aici pot avea magnitudini considerabile, între 5 și 7 pe scara Richter, și pot fi resimțite în toată țara.
Pe lângă Vrancea, alte regiuni în care se înregistrează periodic mișcări seismice de intensitate redusă sunt Banatul, Oltenia, Transilvania și Dobrogea. Totuși, în aceste zone, cutremurele sunt de obicei superficiale și nu provoacă distrugeri.
Experții subliniază importanța unei monitorizări continue și a educației seismice în rândul populației, pentru ca oamenii să știe cum să reacționeze în cazul unui eveniment major.
Cum se explică vuietul resimțit în timpul cutremurelor mici
Mulți locuitori din Brăila și Galați au afirmat că înainte de cutremur au auzit un vuiet intens, un sunet asemănător cu trecerea unui tren sau cu o explozie îndepărtată. Seismologii explică acest fenomen prin undele seismice de suprafață, care pot produce vibrații sonore atunci când se propagă prin solul afânat sau prin straturi cu densitate diferită.
Astfel de sunete apar mai frecvent în timpul cutremurelor de mică adâncime, iar percepția lor depinde de structura solului și de condițiile atmosferice. În general, nu indică o intensitate periculoasă, ci mai degrabă caracteristicile particulare ale zonei.
Concluzie: un fenomen normal, dar monitorizat atent
Cutremurul din județul Brăila, deși de intensitate mică, a atras atenția prin faptul că s-a produs într-o zonă neobișnuită pentru activitate seismică. Locuitorii au resimțit scurtul moment de zgomot și vibrație, însă fără urmări materiale sau umane.
Specialiștii de la INCDFP continuă să monitorizeze activitatea seismică din România, în special în zonele cu falii active. Reprezentanții instituției amintesc că mișcările tectonice minore sunt parte din echilibrul natural al scoarței terestre și nu reprezintă un semn iminent al unui cutremur major.
Luna octombrie confirmă, o dată în plus, că România rămâne o țară cu o dinamică seismică permanentă, dar cu o infrastructură de cercetare și monitorizare tot mai performantă, capabilă să ofere date precise și în timp real despre fiecare eveniment produs.
