Ajun de Sfântul Dumitru 2025 – Tradiții, obiceiuri și semnificații profunde ale uneia dintre cele mai importante sărbători ale toamnei
În fiecare an, pe 26 octombrie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, unul dintre cei mai iubiți și mai respectați sfinți din calendarul creștin. Sărbătoarea sa este marcată de obiceiuri străvechi, menite să aducă protecție, sănătate și belșug, iar ajunul zilei, cunoscut în popor drept Noaptea de Samedru, este însoțit de ritualuri care datează din cele mai vechi timpuri.
Sfântul Dumitru este venerat atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Catolică de rit bizantin și roman, fiind considerat protectorul soldaților, al păstorilor și al oamenilor care trăiesc din muncă cinstită. În tradiția ortodoxă, cei care urmează calendarul iulian îl sărbătoresc pe 8 noiembrie, însă, pentru majoritatea credincioșilor, ziua de 26 octombrie este momentul central al acestei sărbători.
Cine a fost Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a născut în cetatea Tesalonicului (Salonic), în secolul al III-lea, într-o familie de nobili creștini. Tatăl său era guvernatorul cetății, iar tânărul Dimitrie a fost crescut în spiritul credinței și al dreptății.
După moartea tatălui, împăratul Maximian l-a numit pe Dimitrie comandant al armatei din Tesalonic, însă sfântul nu a renunțat la credința sa creștină. Din contră, a propovăduit și mai curajos credința în Hristos, fapt care i-a adus condamnarea la moarte.
În temniță, Dimitrie a fost străpuns cu sulițele, iar locul martiriului său a devenit izvor de mir tămăduitor, fapt care i-a adus supranumele de Izvorâtorul de Mir.
Sfântul Dumitru este considerat ocrotitorul Tesalonicului, dar și păzitorul celor aflați în primejdii, fiind invocat pentru protecție, sănătate și izbăvire de rele.
Tradiții și obiceiuri în ajunul Sfântului Dumitru – Noaptea de Samedru
Ajunul sărbătorii, 25 octombrie, este o noapte magică în credința populară, numită și Noaptea de Samedru. Este momentul în care lumea de dincolo se apropie de cea a celor vii, iar focurile aprinse în curți sau pe câmp au rolul de a alunga spiritele rele și de a încălzi sufletele celor adormiți.
Focurile de Samedru
În seara dinaintea praznicului, gospodarii aprind focuri mari în curți sau la marginea satului. Copiii și tinerii sar peste foc, un obicei care simbolizează purificarea și sănătatea pentru întregul an.
După stingerea flăcărilor, un tăciune este luat și aruncat în grădină, pentru ca pământul să fie roditor și protejat de secetă. În unele sate, femeile presară sare pe pragul casei, pentru a aduce spor, bunăstare și pace în familie.
Focul de Samedru este considerat un ritual de trecere între vară și iarnă. În credința populară, Sfântul Dumitru “descuie iarna”, așa cum Sfântul Gheorghe o “încuie”, marcând sfârșitul unui ciclu agricol și începutul altuia.
Obiceiuri și tradiții de Sfântul Dumitru (26 octombrie)
Ziua de 26 octombrie este una de mare încărcătură spirituală și simbolică. Se spune că Sfântul Dumitru aduce frigul, zăpezile și primele semne ale iernii, iar în unele regiuni este momentul în care turmele de oi coboară de la munte.
Ce fac femeile în această zi
În multe zone ale țării, femeile în vârstă obișnuiesc să împartă pâine, covrigi, mere, nuci, struguri și prune uscate celor care sar peste focul din ajun.
Se fac pomeni pentru sufletele celor adormiți, iar gospodinele pregătesc colivă, colaci și colăcei în formă de cruce, care sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați.
Tot în această zi, nu se fac treburi gospodărești, pentru a nu atrage necazuri sau boli în casă. Se spune că cei care lucrează de Sfântul Dumitru riscă să piardă sporul casei.
Ziua socotelilor
În lumea satului tradițional, Sfântul Dumitru era cunoscut ca ziua în care se “închid socotelile”.
Se plăteau chirii, datorii, împrumuturi și se încheiau sau reînnoiau înțelegeri făcute la jumătatea anului, de Sfântul Gheorghe (23 aprilie). Era momentul în care oamenii își reglementau toate datoriile și se pregăteau pentru iarnă.
Samedru, patronul păstorilor și semnele iernii
Sfântul Dumitru este considerat ocrotitorul păstorilor, iar în ziua praznicului, ciobanii din toate zonele țării obișnuiesc să facă ritualuri de ghicire a vremii.
Cel mai cunoscut obicei spune că păstorii își așază cojocul pe iarbă, în mijlocul turmei, și urmăresc care oaie se va așeza prima pe el.
- Dacă se culcă o oaie neagră, iarna va fi blândă și scurtă;
- Dacă se așază o oaie albă, iarna va fi grea și friguroasă.
Tot de Sfântul Dumitru, în unele sate se taie un berbec negru și se împarte carnea rudelor, pentru a aduce protecție și belșug în familie.
Superstiții și credințe populare de Sfântul Dumitru
- Se spune că nu este bine să pleci la drum lung în ziua sfântului, pentru a evita primejdiile;
- Cine aprinde o lumânare de Sfântul Dumitru va fi ferit de boli și necazuri tot anul;
- Dacă ziua este însorită, iarna va fi blândă, iar dacă plouă, iarna va fi grea și lungă;
- Femeile nu torc, nu spală și nu cos, pentru a nu tulbura pacea casei;
- Cei care dau de pomană în această zi vor avea noroc și protecție divină.
Semnificația spirituală a sărbătorii
Sfântul Dumitru simbolizează curajul, credința și jertfa pentru adevăr. Este un moment de recunoștință și de rugăciune, dar și de introspecție.
Credincioșii merg la biserică, aprind lumânări pentru vii și adormiți și se roagă pentru lumină, sănătate și pace în suflet.
Prin toate aceste tradiții și obiceiuri, sărbătoarea Sfântului Dumitru rămâne una dintre cele mai importante din calendarul popular românesc, un prag între toamnă și iarnă, între lumina verii și liniștea frigului care urmează.
Ajunul Sfântului Dumitru 2025 ne amintește că focul, lumina și credința sunt simbolurile care ne leagă de strămoși și de Dumnezeu. Respectarea tradițiilor aduce nu doar protecție, ci și echilibru și continuitate – valori care definesc identitatea și spiritualitatea poporului român.
