Statele Unite impun noi sancțiuni asupra Rusiei. Rosneft și Lukoil, principalele ținte ale măsurilor anunțate de administrația Trump
Statele Unite au anunțat joi, 23 octombrie 2025, un nou pachet de sancțiuni economice care vizează direct cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei – Rosneft și Lukoil. Măsura vine în contextul intensificării presiunilor asupra Moscovei pentru a accepta un armistițiu imediat și pentru a relua negocierile de pace în Ucraina, potrivit unui comunicat publicat de Departamentul Trezoreriei SUA și citat de BBC.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că decizia reprezintă un răspuns ferm la refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a opri războiul și de a se angaja într-un dialog real cu Occidentul.
„Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului”, a spus Bessent.
Declarația sa a fost publicată și de președintele SUA, Donald Trump, pe platforma Truth Social, unde liderul american a cerut Moscovei să accepte imediat un armistițiu și a confirmat că a anulat o întâlnire planificată cu Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta.
„Trezoreria sancționează marile companii petroliere ruse și cere Moscovei să accepte imediat un armistițiu. Este timpul pentru sancțiuni și pentru pace”, a scris Trump.
Sancțiuni care lovesc în „coloana vertebrală” a economiei ruse
Potrivit comunicatului oficial, sancțiunile vizează Rosneft și Lukoil, companii care împreună asigură aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Aceste măsuri interzic entităților americane și aliaților apropiați să desfășoare tranzacții comerciale, investiții sau operațiuni financiare cu cele două companii.
De asemenea, activele acestora din jurisdicțiile aflate sub controlul SUA vor fi înghețate, iar persoanele implicate în activitatea lor pot fi adăugate pe lista de sancțiuni individuale.
„Acum este momentul să se oprească vărsarea de sânge și să se declare un armistițiu imediat”, a afirmat Scott Bessent, adăugând că Departamentul Trezoreriei „va lua măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini efortul președintelui Trump de a pune capăt încă unui război”.
O decizie coordonată cu aliații europeni
Anunțul SUA vine la o săptămână după ce Regatul Unit a impus un pachet similar de sancțiuni împotriva acelorași companii, în cadrul unei acțiuni coordonate transatlantice. Londra a blocat activele Rosneft și Lukoil de pe teritoriul său și a interzis importurile de petrol și derivate provenite de la aceste firme.
Oficialii americani au subliniat că Washingtonul și Londra acționează „în deplină unitate” pentru a limita resursele financiare ale Kremlinului.
„Sancțiunile aplicate astăzi nu vizează poporul rus, ci structurile economice care susțin agresiunea militară. Obiectivul este clar: să reducem capacitatea Moscovei de a finanța războiul”, a precizat Bessent pentru Fox News.
Întâlnirea Trump–Putin, anulată în ultimul moment
Surse de la Casa Albă au confirmat că Donald Trump a anulat întâlnirea planificată cu Vladimir Putin la Budapesta, decizie luată după intensificarea bombardamentelor rusești asupra Ucrainei.
„Președintele Putin nu a venit la masa negocierilor într-un mod onest și deschis, așa cum sperasem”, a explicat Scott Bessent într-un interviu acordat Fox News.
Anularea întrevederii a coincis cu sosirea la Washington a secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a avut programate discuții cu președintele american privind strategia alianței în regiunea Mării Negre și posibilele formule de negociere pentru încheierea conflictului.
Potrivit oficialilor americani, tema centrală a întrevederii a fost stabilirea unui cadru comun pentru un armistițiu monitorizat internațional, însă Casa Albă a subliniat că „fără semnale clare de la Moscova, procesul diplomatic rămâne blocat”.
Reacții internaționale și implicații economice
Reacțiile la noul pachet de sancțiuni au fost mixte. Analiștii economici atrag atenția că aceste măsuri ar putea afecta piețele globale ale energiei, având în vedere rolul dominant al Rosneft și Lukoil în exporturile mondiale de petrol.
Totuși, oficialii americani susțin că măsura a fost calculată atent pentru a evita un șoc energetic major, accentul fiind pus pe limitarea veniturilor guvernului rus, nu pe perturbarea pieței globale.
„Sancțiunile vizează rețelele financiare, nu fluxul fizic de petrol. Scopul este de a reduce profiturile Kremlinului și de a încuraja negocierile, nu de a afecta consumatorii din întreaga lume”, a explicat o sursă guvernamentală pentru CNN.
La Moscova, reacțiile oficiale nu au întârziat. Ministerul rus de Externe a calificat decizia drept „un act ostil și neconstructiv”, afirmând că Rusia își va reorienta exporturile către piețe alternative, inclusiv Asia și America Latină.
Contextul geopolitic al deciziei
Decizia Washingtonului intervine într-un moment critic, în care conflictul din Ucraina a intrat într-o nouă fază, iar perspectivele unui acord de pace par îndepărtate. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii ucrainene, în timp ce Kievul solicită sprijin suplimentar de la aliați.
Donald Trump, aflat la mijlocul mandatului său, a declarat în repetate rânduri că dorește „sfârșitul rapid al războiului” și o negociere directă între părți, însă oficialii americani recunosc că progresul diplomatic este lent.
„Președintele Trump crede într-un acord de pace realist, dar nu va accepta condiții impuse prin forță. Aceste sancțiuni sunt un pas necesar pentru a aduce Rusia înapoi la masa tratativelor”, a spus Scott Bessent.
Concluzie
Prin sancționarea Rosneft și Lukoil, Statele Unite transmit un semnal clar: presiunea economică asupra Kremlinului se va intensifica până când vor exista semne concrete de disponibilitate pentru pace.
Este cel mai amplu pachet de sancțiuni impus de administrația Trump de la preluarea mandatului, reflectând o schimbare de ton față de strategia anterioară, bazată pe dialog limitat.
În timp ce Washingtonul și Londra își aliniază pozițiile, rămâne de văzut dacă această nouă ofensivă economică va determina Moscova să revină la masa negocierilor — sau, dimpotrivă, va adânci ruptura geopolitică deja existentă între Est și Vest.
