Guvernul schimbă direcția fondurilor AFM: de la vouchere pentru populație la investiții strategice în infrastructură. Ce programe ar putea dispărea și ce urmează pentru români
Guvernul României anunță o reorientare majoră în modul în care vor fi folosiți banii din Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, o parte semnificativă din fondurile destinate programelor de vouchere – precum Rabla, Casa Verde sau programele de eficiență energetică – va fi redirecționată către proiecte strategice de infrastructură, cu impact pe termen lung asupra comunităților.
Decizia, comunicată vineri, 10 octombrie 2025, marchează o schimbare de abordare pe care autoritățile o numesc „necesară pentru dezvoltarea sustenabilă a României”. Totuși, măsura ridică îngrijorări pentru milioanele de români care așteptau finanțări pentru panouri fotovoltaice, mașini electrice, sobe eficiente sau alte echipamente menite să reducă facturile și consumul energetic.
De ce schimbă Guvernul direcția banilor AFM
În timpul unei vizite de lucru în județul Maramureș, ministrul Diana Buzoianu a explicat că sistemul actual al finanțărilor AFM s-a transformat într-o competiție contracronometru, în care runde de înscriere se epuizau în doar câteva secunde, fără a aduce beneficii reale la nivel național.
„AFM-ul a gestionat până acum programe care se mândreau cu zeci de mii de vouchere acordate în câteva secunde. Aceste decizii politice nu au rezolvat problemele sistemice ale țării. Am decis, împreună cu conducerea AFM, să prioritizăm proiectele strategice care au impact real asupra cetățenilor și infrastructurii naționale”, a declarat ministrul Mediului.
Noua strategie are în vedere un memorandum guvernamental care va direcționa fondurile către domenii considerate esențiale pentru calitatea vieții: extinderea rețelelor de apă și canalizare, modernizarea sistemelor de colectare a deșeurilor, precum și proiecte de ecologizare și reducere a poluării istorice.
„Nu mai putem continua să alocăm miliarde pentru programe care oferă rezultate imediate doar pentru o categorie limitată de persoane. Este timpul ca fondurile AFM să devină un motor al schimbării în comunități”, a adăugat Buzoianu.
De la vouchere rapide la investiții strategice
Până acum, AFM a fost percepută ca instituția care sprijină direct populația prin vouchere de achiziție – pentru mașini electrice, panouri fotovoltaice, centrale termice eficiente sau aparate electrocasnice. Popularitatea acestor programe a fost uriașă, însă specialiștii din minister susțin că impactul lor macroeconomic a fost redus, în comparație cu investițiile de infrastructură pe termen lung.
Noul plan prevede ca fondurile să fie folosite pentru investiții „grele”, cu efecte concrete asupra mediului și sănătății populației. Printre prioritățile identificate se numără:
- Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare în mediul rural și în localitățile mici;
- Construirea de centre de colectare voluntară pentru deșeuri reciclabile, menite să reducă poluarea și depozitarea necontrolată;
- Ecologizarea iazurilor și siturilor industriale poluate, în special în județele cu istoric de contaminare;
- Proiecte de eficientizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor la nivel local.
Ministrul Mediului a precizat că această schimbare vine după o analiză extinsă asupra modului în care au fost cheltuiți banii AFM în ultimii ani și asupra rezultatelor concrete obținute. „Vrem să construim infrastructura care lipsește de zeci de ani, nu doar să bifăm programe populare”, a subliniat Diana Buzoianu.
Ce se întâmplă cu programele de vouchere
Schimbarea de direcție va afecta inevitabil și programele destinate persoanelor fizice. Printre cele mai populare scheme care ar putea fi reduse sau amânate se numără:
- Rabla Clasic și Rabla Plus, prin care românii primeau bani pentru a-și înlocui autovehiculele vechi cu unele mai puțin poluante;
- Casa Verde Fotovoltaice, programul care finanțează instalarea de panouri solare pentru locuințe;
- Casa Eficientă Energetic, care oferea sprijin pentru izolarea termică și modernizarea sistemelor de încălzire;
- Programele pentru sobe și utilaje agricole, prin care erau susținute achizițiile eficiente energetic.
Deocamdată, niciun program nu a fost suspendat oficial, însă surse din minister spun că următoarele sesiuni de înscriere ar putea fi amânate până la finalizarea memorandumului. AFM și Ministerul Mediului lucrează în prezent la documentele tehnice și bugetare necesare pentru a redefini modul de finanțare și calendarul viitoarelor apeluri.
Priorități noi: infrastructură de bază și mediu curat
Guvernul susține că noua direcție de investiții nu înseamnă renunțarea completă la sprijinul pentru populație, ci o redistribuire a resurselor în funcție de nevoile reale ale țării.
„Sunt localități care, în 2025, încă nu au apă curentă sau canalizare funcțională. În același timp, investim sute de milioane în vouchere pentru mașini electrice. Este o discrepanță pe care trebuie să o corectăm”, a explicat un oficial din Ministerul Mediului.
Astfel, rețelele de apă și canalizare devin prioritatea zero a noii strategii. Finanțarea acestora prin AFM ar urma să completeze programele europene deja existente, accelerând ritmul lucrărilor în localitățile cu infrastructură deficitară.
În paralel, ministerul pregătește și un pachet de investiții pentru colectarea și reciclarea deșeurilor, cu scopul de a reduce dependența de depozitele municipale și de a crește gradul de reciclare. Printre măsuri se numără construirea de centre de colectare voluntară și modernizarea punctelor de preluare selectivă.
O altă direcție de finanțare luată în calcul o reprezintă ecologizarea iazurilor industriale și a zonelor poluate, în special în județele Maramureș, Hunedoara și Gorj, unde există probleme vechi de mediu care nu au fost rezolvate din lipsă de fonduri.
Reacții și îngrijorări
Decizia Guvernului a stârnit reacții mixte. În timp ce autoritățile locale și experții în infrastructură salută măsura ca fiind una „de maturitate strategică”, numeroși beneficiari ai programelor AFM își exprimă nemulțumirea.
„Am așteptat trei ani să prind o finanțare pentru panouri fotovoltaice, iar acum riscăm să pierdem tot. Nu cred că este corect să plătească populația pentru greșelile sistemului”, a declarat un beneficiar din Prahova.
În mediul online, discuțiile s-au aprins. Mulți români consideră că programele de vouchere au fost singurul sprijin real oferit de stat pentru tranziția energetică a gospodăriilor, iar eliminarea lor va frâna modernizarea locuințelor și adoptarea tehnologiilor verzi.
Pe de altă parte, economiștii spun că reorientarea fondurilor către infrastructură de bază este justificată, mai ales în contextul în care România riscă sancțiuni europene pentru întârzieri în domeniul apei și deșeurilor.
Ce urmează
Potrivit planului prezentat de Ministerul Mediului, memorandumul privind schimbarea de direcție a fondurilor AFM ar urma să fie aprobat până la finalul lunii noiembrie 2025. Ulterior, noile criterii de finanțare vor fi publicate în Monitorul Oficial.
Până atunci, sesiunile pentru programele existente sunt temporar suspendate sau în reevaluare. Autoritățile promit însă că beneficiarii care au fost deja validați nu vor pierde finanțarea, iar proiectele aflate în derulare își vor continua cursul.
Românii care sperau la noi runde de înscrieri trebuie însă să aibă răbdare: prioritățile bugetare se mută spre infrastructură, iar calendarul pentru vouchere va fi revizuit în funcție de fondurile rămase disponibile.
O decizie care marchează o nouă etapă pentru AFM
Mutarea anunțată de Guvern marchează o schimbare profundă în filosofia de funcționare a AFM – de la programe cu impact rapid și popular, către investiții strategice, menite să aducă beneficii colective.
Deși pentru moment decizia provoacă nemulțumiri, oficialii susțin că, pe termen lung, această reorientare ar putea aduce o Românie mai curată, mai conectată și mai rezilientă.
„Trebuie să gândim pe termen lung. Nu mai putem construi politici doar pentru următoarele luni, ci pentru următoarele generații”, a conchis ministrul Diana Buzoianu.
