Lemnele de foc, tot mai scumpe: românii plătesc cu sute de lei în plus pentru a trece iarna
Românii care se încălzesc cu lemne primesc o lovitură grea înaintea sezonului rece. Prețurile au urcat semnificativ față de anul trecut, iar în unele zone creșterile ajung chiar și la 100 de lei pe metrul cub. În total, o familie care se bazează pe sobă sau centrală pe lemne plătește acum cu cel puțin 500 de lei mai mult pentru aceeași cantitate.
Datele oficiale arată că peste 3 milioane de gospodării din România folosesc lemnul drept principală sursă de încălzire. Cele mai căutate esențe rămân salcâmul, fagul și stejarul, cunoscute pentru puterea mare de ardere și durata lungă de întreținere a focului.
„Strâng cureaua și folosesc tot ce am în gospodărie”
La marginea unui sat din Bacău, Costică, pensionar, aranjează lemnele rămase din iarna trecută. Le așază cu grijă în magazie, dar știe că nu-i vor ajunge. Mai are nevoie de cel puțin trei metri cubi ca să treacă iarna fără griji.
„Am o pensie de 2.500 de lei. Chiar dacă stai la țară, tot ai utilități, impozite, gaz la butelie, curent. Dacă n-ai peste 2.500, nu te descurci, mai ales iarna”, spune el cu o sinceritate resemnată.
Calculele nu sunt deloc în favoarea lui. Pentru o cantitate minimă de lemne, ar avea nevoie de aproximativ 2.000 de lei – o sumă uriașă pentru venitul său lunar.
Ca să mai reducă din cheltuieli, Costică adună tot ce se poate arde: vreascuri, crengi, cutii de lemn, mobilier vechi sau coceni de porumb. Nimic nu se aruncă.
„Tot ce rămâne prin gospodărie crăpăm și băgăm la foc: dulapuri vechi, lăzi, cutii din lemn. Cocenii merg bine la aprins, la fel și deșeurile din vie. Țăranul chibzuit nu aruncă nimic, că totul e bun la iarnă”, povestește el.
Prețurile au explodat în ultimele luni
Situația lui Costică nu e singulară. În multe sate, oamenii se grăbesc să-și facă proviziile, chiar dacă prețurile le dau fiori.
Într-o altă localitate din județul Argeș, o familie își taie și depozitează ultimele lemne cumpărate. „Ce avem aici sunt doar doi metri cubi, iar de anul trecut mi-au mai rămas tot doi. Avem două sobe și abia ajung. Am dat 12 milioane de lei vechi, adică 6 milioane metrul cub. Sunt foarte scumpe”, spune bărbatul, în timp ce învârte toporul în aer.
„Pentru o iarnă întreagă dăm 30-40 de milioane de lei vechi. Le cumpărăm cu cel puțin jumătate de an înainte, din mai începem să luăm, câte puțin.”
Depozitele de lemne din toată țara sunt pline de clienți care vin în grabă, sperând să mai prindă un preț acceptabil. Numai că, în loc de scăderi, au avut parte de noi scumpiri.
„Lemnul s-a scumpit din cauza TVA-ului și a transportului. Acum e 700 de lei metrul cub. Înainte era 600-650. Cam ăsta e prețul de doi ani, dar anul ăsta s-a dus mai sus”, explică Florin Voica, proprietarul unui depozit din județul Prahova.
Factura pentru iarnă: mai mare cu cel puțin 500 de lei
Dacă iarna trecută o familie plătea în jur de 3.000 de lei pentru lemnele necesare încălzirii unei case de 100 de metri pătrați, acum nota de plată a sărit de 3.500 de lei.
Pe lângă prețul lemnului în sine, cresc și costurile de transport, tăiere și depozitare. În unele zone montane, unde cererea e uriașă, metrul cub de fag sau stejar a depășit chiar și 750 de lei.
Deși statul a promis o serie de ajutoare pentru încălzirea cu lemne, birocrația și plafonările neclare i-au făcut pe mulți să nu mai aștepte. Cei care își permit cumpără devreme, iar ceilalți improvizează, sperând la o iarnă blândă.
România, țara sobelor
Conform ultimelor date statistice, aproape jumătate din locuințele din România folosesc încă lemnul ca sursă principală de încălzire. În mediul rural, procentul depășește 85%.
Esențele tari precum fagul, stejarul sau salcâmul sunt preferate pentru că oferă căldură constantă și durabilă, dar tocmai cererea uriașă le menține prețul ridicat.
„Fagul e cel mai căutat, arde curat și ține focul. Dar se găsește tot mai greu. Mulți vin și iau resturi de salcâm sau lemn amestecat, că e mai ieftin”, explică un alt comerciant.
Între tradiție și neputință
Pentru milioane de români, iarna înseamnă mirosul sobei calde și trosnetul lemnelor în foc. Dar dincolo de imaginea pitorească, realitatea e tot mai grea.
Mulți oameni din sate își calculează fiecare leu, renunță la alimente sau reparații prin casă doar ca să aibă cu ce să-și încălzească locuința.
„Dacă vine o iarnă grea, nu știu ce facem. O să ne încălzim cât putem și mai punem un pulover”, spune o femeie din Neamț, în timp ce își acoperă lemnele cu o prelată.
Concluzie
Scumpirea lemnelor de foc nu este doar o problemă sezonieră, ci un semnal al unei crize mai profunde: lipsa alternativelor reale pentru milioane de gospodării rurale.
Fără acces la gaze, fără centrale moderne și cu venituri mici, românii care se încălzesc cu lemne rămân printre cei mai vulnerabili în fața scumpirilor.
Pentru ei, iarna nu mai înseamnă doar zăpadă și sărbători, ci o luptă continuă cu frigul și cu prețurile.
