Rusia readuce în discuție scenariul unui referendum în Groenlanda, idee lansată la Moscova și prezentată ca un posibil pas rapid dacă președintele american Donald Trump nu ar interveni „să securizeze” insula arctică. Declarațiile au fost difuzate pe 13 ianuarie 2026 de agențiile ruse de presă, Interfax și TASS.
Ce a declarat Dmitri Medvedev
Afirmațiile îi aparțin lui Dmitri Medvedev, aliat al lui Vladimir Putin și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. El a sugerat că locuitorii ar putea fi chemați brusc la urne pentru a decide o eventuală aderare la Federația Rusă. Medvedev a vorbit despre o populație de aproximativ 55.000 de persoane în Groenlanda și despre presiunea timpului asupra Washingtonului.
„Trump trebuie să se grăbească. Conform unor informații neverificate, în câteva zile ar putea avea loc un referendum brusc, la care întreaga Groenlandă, formată din 55.000 de cetățeni, ar putea vota pentru aderarea la Rusia”, a spus Medvedev.
„Și apoi, asta e tot. Nicio steluță nouă pe steagul SUA”, a adăugat el.
Mesajul, reluat de Interfax și citat de TASS, a fost interpretat pe larg drept o formulare ironico-provocatoare, însă tonalitatea nu a estompat ecoul său politic. Formularea despre „referendum” a captat imediat atenția pentru că intră în logica pe care Moscova a folosit-o în spațiul post-sovietic.
De ce mențiunea de „referendum” stârnește reacții
Presa internațională a remarcat un element de ironie în declarația lui Medvedev. Totuși, trimiterile la un referendum declanșat „peste noapte” evocă precedentul recent: așa-zisele consultări populare utilizate de Rusia pentru a justifica anexarea a patru regiuni din Ucraina – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Formula a fost contestată internațional, însă ea rămâne parte a repertoriului politic și propagandistic promovat de la Moscova.
În centrul actualei discuții se află Groenlanda, insulă arctică despre care Medvedev susține că ar putea fi chemată să decidă rapid asupra unei eventuale schimbări de statut. Menționarea explicită a numărului de locuitori – 55.000 – a fost folosită pentru a crea impresia unui corp electoral compact, ușor de mobilizat într-un interval scurt.
În contrapunct, ideea că „nu va apărea nicio steluță nouă” pe drapelul SUA introduce un mesaj politic colorat, cu dublu sens: o presiune simbolică asupra Washingtonului și o reafirmare, în cheie sarcastică, a ambițiilor geopolitice ale Moscovei. Dincolo de formulări, rămâne accentul pe mecanismul referendumului ca instrument de legitimare – o temă pe care autoritățile de la Moscova au folosit-o în ultimii ani.
Declarațiile au fost făcute publice la 14:01, 13 ianuarie 2026, și au alimentat un nou val de reacții în mediile politice și media. Trimiterea la un vot „imminent” în Groenlanda ridică întrebări despre felul în care asemenea mesaje sunt folosite pentru a testa limite, a modela percepții și a ține agenda publică în tensiune, mai ales când vin de la vârfurile puterii din Rusia.
