Guvernul ia în calcul o schimbare majoră pentru sistemul de ordine publică și apărare: vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor ar putea fi ridicată. Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis că măsura urmărește temperarea cheltuielilor din structurile de forță, fără a recurge la reduceri de personal.
Șeful Executivului a subliniat că optimizarea costurilor în cadrul MAI, MApN, SRI și SPP nu va însemna disponibilizări, ci ajustări ale vârstei la care cadrele pot părăsi sistemul. Demersul ar urma să fie însoțit de reguli considerate de premier drept de „bun-simț”, astfel încât profesioniștii din teren să nu fie dezavantajați în mod abrupt.
Anunțul lui Ilie Bolojan: „Controlul cheltuielilor îl faci prin creșterea vârstei de pensionare”
În esență, Guvernul are în vedere o plafonare mai severă a ieșirilor din serviciu, astfel încât resursele umane formate în ani de instruire și experiență să rămână în activitate o perioadă mai îndelungată. Accentul cade pe menținerea capacității operaționale, concomitent cu o calibrare sustenabilă a bugetelor de pensii din aria de securitate și ordine publică.
Premierul a indicat că pentru actualii angajați care au atins pragurile legale de retragere nu vor fi tăiate beneficii. În locul unui șoc legislativ, se discută un calendar etapizat, astfel încât schimbările să se producă gradual și previzibil pentru toți cei vizați.
„Cei care se pot pensiona își pot menține actualele drepturi, indiferent cât mai lucrează”
Declarația vizează explicit personalul aflat deja în drepturi, pentru care ar urma să se aplice măsuri tranzitorii, pe modelul propus recent în cazul magistraților. Cu alte cuvinte, cine a intrat în zona de eligibilitate pentru pensie își păstrează calculul actual al drepturilor, chiar dacă optează să rămână în sistem o perioadă suplimentară.
Structurile vizate și logica economică
Ajustarea vârstei de retragere acoperă, potrivit premierului, întregul spectru al instituțiilor de forță: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Protecție și Pază. Rațiunea invocată este una bugetară și operațională: stabilitate în personal, plus o creștere graduală a vechimii medii, care poate susține pregătirea generațiilor mai tinere.
În același timp, mesajul transmis este că reconfigurarea nu se va face prin măsuri bruște sau punitive. Executivul insistă pe ideea de continuitate, iar explicitarea că soluția nu este reprezentată de concedieri — fără concedieri — vine să calmeze îngrijorările din unități. Accentul cade pe utilizarea mai eficientă a resurselor umane, pe predictibilitate și pe păstrarea experienței acumulate în misiuni.
O eventuală modificare a legislației va avea nevoie de norme clare privind pragurile de vârstă, excepțiile pentru personalul cu atribuții deosebite și perioadele tranzitorii. În practică, asta ar însemna definirea unui calendar cu etape, astfel încât cadrele în activitate să își poată planifica parcursul profesional fără incertitudini.
În plan social, discuția despre vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor rămâne sensibilă. Misiunile din teren, specificul pregătirii și condițiile de risc ridică nevoia unor criterii adaptate particularităților acestor profesii, iar însoțirea schimbării de „reguli de bun-simț” este văzută drept esențială.
Mesajele Executivului au fost transmise pe 14 ianuarie 2026, cu accent pe caracterul etapizat al transformărilor și pe menținerea drepturilor pentru cei care au îndeplinit deja condițiile legale. În perioada următoare, instituțiile menționate urmează să detalieze aplicarea concretă pentru fiecare categorie de personal.
