Concediul medical este perioada în care salariatul poate lipsi legal de la serviciu când starea de sănătate nu îi permite să muncească. Chiar dacă nu lucrează, își păstrează calitatea de angajat și primește o indemnizație calculată după reguli stabilite prin legislație. În 2026, regulile cunosc câteva schimbări importante, introduse la final de 2025, care vizează atât plata primei zile, cât și cine suportă indemnizația pe primele zile de absență.
Condițiile de acordare și documentele necesare
Accesul la concediu medical se face potrivit OUG nr. 158/2005. Poți beneficia dacă:
– ești asigurat în sistemul public de sănătate (calitatea de asigurat se poate verifica pe site-ul CNAS);
– ai domiciliul sau reședința în România;
– obții venituri din muncă (contract individual de muncă, raport de serviciu, detașare sau alt statut asimilat);
– ai un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se cere concediul. Există și excepții pentru cazuri speciale prevăzute de lege (de exemplu, asigurați voluntar, beneficiari de șomaj, salariați ai unor firme din afara UE/SEE care lucrează în România).
Concediul se acordă exclusiv pe baza certificatului medical emis de medicul curant, completat în ziua consultației. La emitere, pacientul prezintă o adeverință care confirmă calitatea de asigurat și evidențiază zilele de concediu medical utilizate anterior.
Cum se calculează indemnizația și ce s-a schimbat în 2026
În 2026 rămâne valabilă formula de calcul: Indemnizație = Baza de calcul × Număr zile de concediu × Procentul aferent codului de boală. Medicul trece pe certificat codul de indemnizație, iar procentul se aplică la baza de calcul stabilită conform legii. Din indemnizație se rețin:
– 25% CAS;
– 10% CASS doar pentru anumite situații: boală obișnuită (cod 01), carantină (cod 07), reducerea cu 1/4 a duratei de lucru (cod 10); pentru celelalte tipuri de concedii, CASS nu se reține;
– 10% impozit pe venit.
Potrivit HG nr. 91/2025, pentru certificatele emise între februarie 2026 și decembrie 2027 se aplică o regulă temporară: prima zi de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă (boală obișnuită) nu se plătește. Această măsură nu vizează celelalte tipuri de concedii medicale, pentru care indemnizația se achită pe întreaga perioadă.
S-a schimbat și distribuția responsabilității de plată între angajator și stat. Până în 2026, angajatorul suporta zilele 1–5, iar statul restul. Din februarie 2026, angajatorul plătește indemnizația din ziua a 2‑a până în ziua a 6‑a, iar statul achită începând cu ziua următoare celor acoperite de angajator, până la încetarea incapacității de muncă. Prima zi, deși neplătită, contează la stagiu și se păstrează calitatea de asigurat.
În continuare rămân în vigoare indemnizațiile diferențiate pentru boala obișnuită (măsură introdusă în august 2025). Exemple din grilă: 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile și 65% pentru concedii între 8 și 14 zile. Procentul exact se stabilește în funcție de codul înscris pe certificat.
Pentru emiterea certificatului și corecta calculare a sumelor, este util să verifici din timp situația contribuțiilor, să soliciți adeverința de la angajator și să te asiguri că medicul notează corect codul de indemnizație. Dacă ai nelămuriri privind aplicarea primei zile neplătite sau privind reținerile (CAS, CASS, impozit), discută cu contabilitatea firmei ori cu medicul curant.
În practică, perioadele de concediu medical se pot prelungi pe baza reevaluării medicale. Ține aproape documentele de la medic, păstrează adeverințele, verifică statusul pe CNAS și informează angajatorul din timp. Astfel, plățile și raportările se fac corect, iar tu te poți concentra pe recuperare.
