Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri, 23 ianuarie, la Digi24, despre presiunea uriașă asupra bugetului, reforma administrației și pașii care urmează în sectorul public, într-un context de deficit ridicat și angajamente față de Bruxelles. Mesajul central: 2026 va fi un an de ajustare dureroasă, însă considerată inevitabilă.
Reducerea deficitului, fără șocuri bruște, dar cu sacrificii
Întrebat dacă urmează concedieri în sistemul public, șeful Guvernului nu a oferit un răspuns tranșant, subliniind însă că 2026 este momentul în care trebuie „închise” mecanismele de corecție bugetară. Ținta anunțată este formarea unei baze de cheltuieli sustenabile care să permită coborârea deficitului în mod natural, fără intervenții repetate și drastice.
Bolojan a explicat că ajustările demarate anul trecut nu puteau fi realizate fără costuri reale pentru economie și populație. Reducerea unui deficit apropiat de 10% către niveluri acceptabile presupune fie creșteri de venituri, fie limitări de cheltuieli, fie o combinație a celor două.
„Nu există corecție bugetară fără impact”, a subliniat el, sugerând că promisiunile fără sacrificii sunt iluzii politice.
Salariile de la stat și „posturile blindate”
Premierul a atins și zona sensibilă a remunerațiilor din companiile publice, mai ales la vârf. În viziunea sa, plata trebuie să urmeze performanța reală, nu exclusiv poziția. În practică, numeroși directori și-au securizat funcțiile prin contracte de management croite astfel încât indicatorii să fie bifați chiar și când rezultatele companiilor sunt slabe.
„Aceasta este o problemă reală care vine din spate”, a spus premierul, sugerând că sistemul a fost viciat în timp și că reforma nu poate fi făcută peste noapte.
Mesajul său indică faptul că revizuirea acestor contracte și a cheltuielilor salariale este dificil de evitat, chiar cu riscul apariției unor tensiuni. Schimbarea regulilor jocului e prezentată ca necesară pentru a reașeza companiile de stat pe criterii de performanță.
Discuția a vizat și dilema investițiilor: cum pot fi susținute când spațiul fiscal este limitat. România are contracte semnate prin PNRR de ordinul zecilor de miliarde de euro, iar reducerea anvelopei bugetare pentru investiții s-a numărat, potrivit lui Bolojan, printre cele mai complicate decizii de până acum.
Pe de altă parte, întârzierile legislative pot duce la pierderi de fonduri europene. Exemplul invocat a fost legea privind pensiile magistraților, blocată de luni la Curtea Constituțională. Dacă aceasta nu intră rapid în vigoare, România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro, un avertisment deja cunoscut la Bruxelles.
Prioritatea declarată rămâne stabilitatea bugetară și corectarea măsurilor aplicate incomplet în trecut, cu obiectivul de a așeza economia pe baze mai sănătoase, chiar cu prețul unor decizii nepopulare și al presiunii pe cheltuielile publice.
În următoarele luni, conturarea calendarului de măsuri va depinde de evoluția veniturilor și de discuțiile cu Comisia Europeană, iar publicul va urmări îndeaproape cum se vor materializa aceste intenții în acte normative și execuție bugetară.
