Emil Gânj, bănuit de uciderea Andei în iulie 2025, în județul Mureș, rămâne nedepistat după mai bine de șase luni. Potrivit relatărilor apărute peste graniță, căutările au căpătat o dimensiune internațională, iar pista tehnică a devenit esențială pentru reconstituirea traseului fugarului.
Cum ar fi ajuns FBI implicat în anchetă
În spațiul public, legătura cu FBI este descrisă ca un ajutor de natură tehnică și de expertiză, în baza unor parteneriate instituționale deja existente. Avocatul Adrian Cuculis, cel care reprezintă familia tinerei ucise, a explicat mecanismul prin care s-ar fi activat această cooperare.
„În Parchetul General din România există un Birou al unor procurori cu parteneriatul strategic al americanilor, deci avem un birou de procurori americani la noi în Parchetul General. Din câte am înțeles, FBI este cel care ar fi „interveni” la solicitarea autorităților din România, pentru a scoate informațiile din telefonul distrus și găsit al lui Gânj, unde au fost descoperite niște videoclipuri absolut odioase și înfiorăroare cu privire la abuzurile săvârșite împotriva Andei, respectiv violuri, bătăi. Prin intermediul acestui parteneriat, FBI ne-a ajutat și a scos niște informații pe care ai noștri nu le-au putut scoate, neavând probabil tehnica necesară.
Ei au mai intervenit și în cazul lui Gheorghe Dincă, fetelor răpite de la Caracal. Acolo intervenția lor a fost pe profil, experți psihologi și profiler care se pricepeau la comportamentul simulat.”
Tunelurile invocate de presa maghiară
O altă direcție de lucru, pusă în circulație de publicații din Ungaria și reluată în presa din România, vizează ascunzători subterane: tuneluri vechi, pasaje tehnice ori subsoluri părăsite. Unele relatări trimit la rețele construite în județul Mureș în contextul tensiunilor din 1968, după invadarea Cehoslovaciei, când regimul de atunci ar fi ordonat lucrări pentru adăpost și retragere.
Surse citate menționează trasee întortocheate, cu porțiuni de câțiva kilometri, astăzi abandonate. Accesul la hărți ar fi principala problemă: documentele ar exista în arhive militare și ar avea regim de secret de stat, ceea ce limitează folosirea lor directă în teren.
Dacă fugarul ar fi rămas la suprafață, susțin aceleași surse, ar fi putut fi identificat mai ușor, inclusiv datorită mijloacelor aeriene; două elicoptere ar fi fost folosite în operațiunile de căutare, însă terenul subteran schimbă complet logica misiunii.
Ipoteza „sub pământ” mută accentul pe verificări lente, segment cu segment, ale unor spații adesea necartografiate public, unde accesul este dificil, iar orientarea depinde de fragmente de planuri și de recunoașteri la fața locului.
În prezent, căutarea lui Emil Gânj rămâne activă, cu accent pe analiză tehnică și piste locale din Mureș. În paralel, folosirea mijloacelor aeriene și problema cartografierii clasificate continuă să influențeze ritmul verificărilor, inclusiv în zonele unde se presupune că există pasaje subterane.
