Controverse majore în sistemul de învățământ: zeci de clase de liceu au fost desființate, iar o parte dintre cadrele didactice iau în calcul demisia. Decizia vine pe fondul scăderii numărului de elevi care termină clasa a VIII-a și al ajustării numărului de elevi dintr-o clasă, măsuri ce redesenează structura claselor de-a IX-a în multe licee.
Pentru părinți și elevi, efectele se traduc printr-o concurență mai mare la admiterea în liceele căutate. Pentru profesori, în special pentru cei cu norme fragmentate, rezultatul poate fi pierderea unor ore sau naveta spre alte localități pentru completarea catedrei.
De ce s-a ajuns aici
Autoritățile invocă doi factori: scăderea demografică în rândul absolvenților de gimnaziu și creșterea numărului de elevi per clasă. În acest context, planul de școlarizare pentru clasa a IX-a a fost redus, generând tăieri de clase acolo unde nu se justifică formarea lor la actualele cifre.
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a descris situația astfel:
„În primul rând, avem mai puţini copii la clasa a VIII-a decât în anii precedenţi şi mai puţini decât în viitorii ani, e un fel de minim. Pe de altă parte, creşterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28 mai adaugă un mic impact. Vorbim de o clasă din patru la liceu. Suntem conștienți că unele efecte asupra încadrării vor exista, dar părerea noastră este că nu fundamentale”.
Pe scurt, mai puțini candidați la liceu și un plafon mai mare de elevi în fiecare clasă duc la o reducere semnificativă a numărului de clase. Liceele care deja aveau cifre mici la înscrieri sunt primele afectate, iar redistribuirea resurselor devine inevitabilă.
Cum sunt afectați profesorii și elevii
În licee, recalibrarea planului de școlarizare înseamnă tăierea unor ore din catedre. Unii profesori își pot pierde complet norma sau trebuie să o completeze în alte școli, uneori aflate la zeci de kilometri. În același timp, elevii vor concura pe mai puține locuri la profilele dorite, ceea ce poate împinge media de admitere mai sus, mai ales în orașele mari.
Președintele FSE „Spiru Haret”, Marius Nistor, avertizează asupra consecințelor directe:
„Fiind mai puține clase, ca rezultat al măsurilor anunțate și al descreșterii naturale al populației școlare, categoric vor fi mai puține catedre, vor fi mulți colegi care vor intra în restrângere de activitate. Pentru unii se vor găsi soluții, pentru mulți nu se vor găsi soluții. Adică, cu alte cuvinte, vor fi ”disponibilizați”.
Suntem în situația în care la completări de catedre, pentru a avea catedre complete, colegii noștri ar trebui să accepte ore care sunt situate în localități care se pot afla la 30-40-80 kilometri distanță de localitate de domiciliu.
Unii vor solicita să predea mai puține ore, pentru că nu vor putea face o astfel de navetă. Vor preda mai puține ore decât norma didactică de predare de 22 ore stablite pe Legea 141 și vor primi un salariu considerabil mai mic. Și atunci, ca efect, sunt colegi care vor părăsi sistemul de învățământ și, drept urmare nu vom avea cadre didactice calificate în sălile de clasă, vom beneficia, în ghilimele, de serviciile colegiilor necalificați și cei care vor fi afectați în ultima instanță vor fi elevii.
Cam asta este realitatea învățământului preuniversitar”.
Pe teren, impactul se vede diferit: liceele cu cerere mare vor comprima clasele la capacitatea maximă, iar unitățile din zone mai mici pot pierde specializări întregi. Pentru cadrele didactice, dilema este între o navetă costisitoare și reducerea normei, cu efect direct asupra veniturilor.
În școli, tensiunile cresc odată cu apropierea calendarului de admitere. Consiliile de administrație discută reconfigurarea claselor, iar diriginții le explică familiilor noile variante de orientare școlară. Discuțiile despre posibile soluții – de la orientare mai atentă către rute tehnologice până la susținerea transportului pentru profesori – rămân deschise.
