Autorități locale din Germania au trecut la măsuri mai ferme împotriva unor imigranți din România și Bulgaria, vizând limitarea accesului la ajutoare sociale acolo unde există suspiciuni de abuz sau lipsă de susținere prin muncă. În 2025, campania s-a concretizat prin verificări extinse și prin retragerea beneficiilor sociale în numeroase cazuri, iar în unele dosare s-a ajuns și la deportare.
Măsuri locale și cifrele din 2025
Potrivit datelor comunicate la nivel local, în orașele Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen au fost vizați în total 1.181 de cetățeni români și bulgari. În Duisburg au fost consemnate 556 de situații de încetare a plăților sociale, iar în Gelsenkirchen au fost 506 cazuri. La Dortmund, autoritățile au luat măsuri similare în 116 dosare, în timp ce la Hagen au fost raportate trei cazuri.
Deciziile sunt luate punctual de municipalități, după evaluarea fiecărui dosar. În anumite situații, pe lângă sistarea beneficiilor, autoritățile emit și ordine de îndepărtare de pe teritoriul german.
În principiu, imigranții din Uniunea Europeană au, în Germania, drepturi egale cu cetățenii germani în privința accesului la sprijin social. Regula se aplică inclusiv celor angajați cu normă parțială sau pe perioade determinate, atunci când veniturile lor nu acoperă necesarul de trai. Totuși, acolo unde municipalitatea apreciază că persoana nu își asigură suficient traiul prin muncă, poate interveni revocarea dreptului de ședere și de muncă.
Reguli locale stricte și poziția autorităților
Biroul de imigrare din Gelsenkirchen aplică o regulă fermă: persoanele care câștigă sub o treime din suma considerată necesară pentru cheltuielile de trai sunt excluse de la sprijin financiar. În astfel de situații, individul – și, după caz, familia – trebuie să părăsească țara. Instanțele au confirmat de mai multe ori legalitatea acestor măsuri.
La Hagen, primarul Dennis Rehbein a anunțat că va intensifica atenția asupra dosarelor cu activitate economică redusă, considerând că anumite forme de muncă nu pot fundamenta accesul la beneficii. El contestă pragul de lucru minim care conferă statutul de „angajat” și, implicit, accesul la ajutoare.
„În prezent, regula UE este că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la beneficii sociale. Acest prag este mult prea scăzut. O astfel de muncă poate aduce doar câteva sute de euro pe lună și asta conferă, legal, baza pentru a fi considerat angajat (și a avea, astfel, acces la beneficii sociale, n.r.)”, a explicat Rehbein.
Conform edilului, în Hagen trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar mai mult de jumătate sunt „clienți” ai centrului pentru ocuparea forței de muncă. Cheltuielile anuale asociate ar ajunge la circa zece milioane de euro din bugetul local. În același timp, primarul admite că orașul are nevoie de forță de muncă venită din afara Germaniei pentru anumite posturi.
Verificările și deciziile administrative continuă la nivelul municipalităților, iar cei afectați sunt îndemnați să își clarifice statutul de muncă și rezidență pentru a evita întreruperile de plată și eventualele măsuri de îndepărtare.
