Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului. El filtrează toxinele, procesează grăsimile și carbohidrații, produce bilă pentru digestie și are un rol esențial în metabolism. Atunci când ficatul este încărcat de grăsime în exces, vorbim despre boala ficatului gras, cunoscută și sub denumirea de steatoză hepatică.
Cazurile legate de consumul excesiv de alcool sunt binecunoscute, dar există și o formă aparte – boala ficatului gras non-alcoolic (NASH). Aceasta nu are legătură cu alcoolul, ci cu alimentația și stilul de viață, fiind tot mai frecventă la persoanele supraponderale sau cu diabet. Problema majoră este că, în stadii incipiente, NASH este asimptomatică și poate trece neobservată ani de zile, evoluând spre complicații severe.
Ce este boala ficatului gras non-alcoolic?
Potrivit profesorului Victor de Lédinghen, hepatolog la Spitalul Universitar din Bordeaux, boala apare atunci când „picăturile de grăsime ajung în celulele ficatului și se acumulează acolo”. În timp, aceste depozite duc la inflamații și la distrugerea treptată a celulelor hepatice.
Diferența față de boala hepatică alcoolică este că NASH apare în absența consumului excesiv de alcool. Principalii vinovați sunt alimentația bogată în grăsimi și zaharuri, obezitatea și lipsa de activitate fizică.
Ficatul, suprasolicitat de aportul excesiv de lipide, devine incapabil să proceseze corect grăsimile. În loc să fie eliminate, acestea se acumulează, provocând leziuni și inflamații care pot progresa în timp.
Cauzele bolii ficatului gras non-alcoolic
Profesorul Lawrence Serfaty, hepatolog, explică faptul că boala afectează în principal persoanele cu obezitate și sindrom metabolic. Principalii factori de risc sunt:
- dieta hipercalorică, bogată în fast-food, prăjeli, carne procesată și zaharuri;
- sedentarismul, care reduce capacitatea organismului de a arde grăsimi;
- rezistența la insulină, întâlnită frecvent la diabetici;
- grăsimea abdominală, care „inundă” ficatul cu lipide transportate de vena portă;
- nivelurile ridicate de trigliceride și colesterol.
Nu doar adulții sunt afectați. În ultimii ani, medicii observă o creștere îngrijorătoare a cazurilor și la copii și adolescenți, din cauza alimentației dezechilibrate și a lipsei de mișcare.
Care sunt riscurile și complicațiile?
Deși la început poate părea inofensivă, boala ficatului gras non-alcoolic are un potențial evolutiv sever.
- Accidente cardiovasculare – NASH este asociată cu un risc crescut de infarct și accident vascular cerebral.
- Diabet de tip 2 – persoanele cu ficat gras au adesea rezistență la insulină, ceea ce favorizează diabetul.
- Cancer extrahepatic – studiile arată o legătură între steatoză și apariția altor forme de cancer.
- Fibroză și ciroză hepatică – inflamația cronică duce la cicatrizarea ficatului. Profesorul Vlad Ratziu, hepatolog la spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris, subliniază că fibroza poate progresa spre ciroză, cu complicații grave: sângerări digestive, insuficiență hepatică, encefalopatie.
- Cancer hepatic – riscul crește cu aproximativ 2% pe an la pacienții cu ciroză provocată de NASH.
Simptomele bolii ficatului gras non-alcoolic
Problema majoră a acestei boli este că, în stadiile inițiale, nu există simptome evidente. De aceea este deseori descoperită întâmplător, în urma unor analize de rutină sau a unei ecografii abdominale.
Semne timpurii
- oboseală accentuată – lipsa de energie chiar și fără efort intens;
- durere sau disconfort abdominal – în partea dreaptă sus, unde se află ficatul.
Simptome avansate
Când boala evoluează, apar semne mai clare:
- ascită – acumulare de lichid în abdomen;
- hepatomegalie – ficatul și splina mărite;
- roșeața palmelor – semn de dezechilibru hormonal cauzat de afectarea ficatului;
- icter – îngălbenirea pielii și a ochilor, semn al insuficienței hepatice;
- scădere inexplicabilă în greutate și slăbiciune musculară.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul bolii ficatului gras non-alcoolic se bazează pe o combinație de analize și investigații:
- analize de sânge – transaminaze crescute (ALT și AST), niveluri mari de trigliceride și colesterol;
- ecografie abdominală – poate arăta un ficat mărit și încărcat de grăsime;
- elastografie hepatică – măsoară gradul de fibroză;
- RMN sau CT – oferă imagini detaliate ale ficatului;
- biopsia hepatică – considerată standardul de aur, arată gradul de inflamație și fibroză.
În ultimii ani, se dezvoltă și teste neinvazive care pot estima gradul de afectare a ficatului fără a fi nevoie de biopsie.
Există tratament pentru NASH?
În prezent, nu există un medicament specific aprobat pentru tratarea bolii ficatului gras non-alcoolic. Tratamentul se concentrează pe schimbarea stilului de viață și pe controlul factorilor de risc.
1. Pierderea în greutate
Studiile arată că o scădere cu 5–10% din greutatea corporală poate duce la regresia bolii și reducerea fibrozei.
2. Alimentație echilibrată
- Dieta mediteraneană este recomandată: bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline.
- Reducerea consumului de carne roșie, dulciuri rafinate și grăsimi saturate.
- Evitarea băuturilor carbogazoase și alcoolului.
3. Activitate fizică
Exercițiile regulate (mers alert, înot, ciclism, gimnastică) reduc grăsimea din ficat și îmbunătățesc sensibilitatea la insulină.
4. Controlul bolilor asociate
- Pacienții cu diabet trebuie să își monitorizeze glicemia.
- Persoanele cu colesterol crescut pot primi tratament cu statine.
- Supraponderalii trebuie să adopte un plan de slăbire sub supravegherea medicului.
5. Suplimente și terapii experimentale
Unele studii arată beneficii ale vitaminei E și ale omega-3, dar utilizarea lor trebuie discutată cu medicul. Există și medicamente în testare, însă încă nu au aprobare oficială.
Cum se poate preveni boala ficatului gras non-alcoolic?
Prevenția este cea mai bună strategie. Câteva măsuri simple pot reduce semnificativ riscul:
- menținerea unei greutăți sănătoase,
- mișcare zilnică – chiar și 30 de minute de mers rapid ajută,
- dietă variată și echilibrată, bazată pe alimente neprocesate,
- hidratare corectă – minimum 2 litri de apă pe zi,
- evitarea fumatului și a alcoolului.
Concluzie
Boala ficatului gras non-alcoolic este una dintre marile provocări medicale ale vremurilor noastre. Afectează tot mai mulți oameni, inclusiv tineri, și evoluează tăcut, fără simptome evidente. Pericolul constă în faptul că, odată instalată, poate duce la complicații grave: ciroză, insuficiență hepatică și chiar cancer.
Vestea bună este că stilul de viață are un rol decisiv. O alimentație sănătoasă, mișcarea constantă și monitorizarea medicală periodică pot preveni boala sau o pot opri din evoluție.
În fața unui ficat afectat, fiecare decizie contează: ce punem în farfurie, cât de des facem mișcare și cum avem grijă de corpul nostru.
