Amețeala este o senzație pe care aproape toată lumea a experimentat-o măcar o dată în viață. Uneori apare brusc, ca un val care te destabilizează, alteori se instalează treptat și se manifestă prin impresia că totul se învârte în jur, ca într-un carusel necontrolat. Pentru unii, durează doar câteva secunde și dispare odată cu o gură de apă, pentru alții este un simptom recurent, care le afectează calitatea vieții și îi face să se teamă de o boală ascunsă.
Deși este frecventă, amețeala nu este o afecțiune în sine, ci un semnal de alarmă al organismului. Poate fi cauzată de oboseală, deshidratare sau stres, dar și de boli neurologice, cardiovasculare ori de urechea internă. Așadar, nu ar trebui ignorată, mai ales dacă se repetă frecvent sau este intensă.
Cum se manifestă amețeala?
Termenul „amețeală” descrie o gamă largă de senzații: instabilitate, nesiguranță, pierderea echilibrului, senzația de plutire sau chiar de rotire a mediului înconjurător. În funcție de cauze, amețeala se poate însoți de:
- greață și vărsături,
- paloare și transpirații reci,
- anxietate și atacuri de panică,
- senzație de „gol în stomac”,
- tulburări de vedere sau de auz,
- leșin.
Specialiștii împart amețelile în mai multe tipuri, pentru a putea diferenția cauzele posibile.
Tipuri de amețeli
1. Vertij
Este cel mai des întâlnit și constă în senzația falsă de mișcare atunci când persoana se află în repaus. Pacientul are impresia că se învârte în jurul propriei axe, iar obiectele din jur se rotesc și ele. Vertijul este de obicei legat de probleme ale urechii interne, organ responsabil cu menținerea echilibrului. Statistic, aproape jumătate dintre pacienții care merg la medic pentru amețeli suferă de vertij.
2. Dezechilibru
Se manifestă prin dificultatea de a menține stabilitatea corpului. Persoana are senzația că „îi fuge pământul de sub picioare” și poate avea probleme la mers sau la statul în picioare.
3. Amețeli legate de anxietate
În anumite cazuri, pacienții descriu amețeala ca pe o stare de confuzie, de neliniște sau de „goliciune interioară”. Persoanele care suferă de anxietate, depresie sau agorafobie (frica de spații deschise) pot avea astfel de simptome în perioadele de stres accentuat.
Afecțiuni care pot provoca amețeli
Episoadele sporadice, cauzate de oboseală sau deshidratare, nu sunt îngrijorătoare. Însă amețelile frecvente, mai ales dacă se agravează, pot ascunde boli serioase.
Anemia
Deficitul de fier afectează capacitatea sângelui de a transporta oxigenul. Pacientul cu anemie se simte slăbit, obosit, incapabil să se concentreze și resimte frecvent amețeli. O dietă săracă în fier sau pierderile de sânge pot duce la această afecțiune.
Migrena
O migrenă nu este doar o durere de cap banală, ci un episod intens, care poate dura ore sau chiar zile. Pe lângă cefalee, apar amețeli, greață, vărsături și hipersensibilitate la lumină, zgomot sau mirosuri. Vertijul poate fi un simptom al „migrenei vestibulare”.
Otita (infecția urechii interne)
Urechea internă joacă un rol esențial în menținerea echilibrului. O inflamație sau o infecție în această zonă poate provoca amețeli severe, însoțite de greață, vărsături și dificultăți de orientare.
Tumora cerebrală
Cazurile sunt rare, dar nu trebuie ignorate. Amețelile care apar treptat, devin din ce în ce mai intense și sunt însoțite de dureri de cap persistente pot fi semnul unei tumori cerebrale. Acestea necesită investigații medicale complexe.
Tulburări de tensiune arterială
Atât hipotensiunea (tensiunea scăzută), cât și hipertensiunea (tensiunea crescută) pot provoca amețeli. Hipotensiunea apare adesea din cauza deshidratării sau a ridicării bruște în picioare. Hipertensiunea, în schimb, poate da amețeli însoțite de dureri de cap și țiuit în urechi.
Sindromul Ménière
Această afecțiune a urechii interne este caracterizată prin episoade de vertij intens, pierderea treptată a auzului, tinitus (țiuit în urechi) și senzația de presiune în ureche. Poate dura ani întregi și afectează calitatea vieții.
Epilepsia
La unii pacienți cu epilepsie, amețeala apare ca simptom premergător crizelor (aura epileptică). Aceasta poate fi însoțită de tulburări de conștiență sau chiar halucinații.
Alte cauze frecvente ale amețelilor
- Deshidratarea – lipsa apei din organism reduce volumul sanguin și poate provoca amețeli și leșin.
- Hipoglicemia – scăderea nivelului de zahăr din sânge determină slăbiciune, tremur și amețeli. Este frecventă la diabetici.
- Medicamentele – unele tratamente pentru tensiune, depresie sau epilepsie au ca efect secundar amețelile.
- Probleme de vedere – dioptriile necorectate sau schimbările bruște de lentile pot provoca tulburări de echilibru.
- Afecțiuni cardiace – aritmiile sau insuficiența cardiacă reduc fluxul de sânge către creier.
Cum se pune diagnosticul
Medicul este singurul care poate stabili cauza exactă a amețelilor. Consultul începe cu un istoric medical detaliat:
- când apar amețelile,
- cât durează,
- ce factori le declanșează,
- ce simptome le însoțesc.
Se pot recomanda analize de sânge, teste de echilibru, investigații imagistice (CT, RMN), audiograme sau măsurarea tensiunii arteriale. În funcție de rezultate, pacientul poate fi trimis la neurolog, ORL-ist sau cardiolog.
Tratamente posibile
Terapia diferă în funcție de cauză:
- Anemia – tratament cu fier și ajustări alimentare.
- Migrenele – medicație specifică pentru durere și prevenirea atacurilor.
- Otita – antibiotice și antiinflamatoare.
- Hipotensiunea – hidratare corectă și corectarea stilului de viață.
- Hipertensiunea – medicație antihipertensivă și monitorizare regulată.
- Sindromul Ménière – tratamente pentru reducerea simptomelor și schimbări în dietă (reducerea sării).
- Epilepsia – medicație anticonvulsivantă.
În cazurile mai ușoare, medicul poate recomanda suplimente de vitamine, exerciții pentru echilibru sau tehnici de relaxare.
Cum poți preveni amețelile
Chiar dacă nu toate cauzele pot fi evitate, există măsuri simple care reduc riscul apariției amețelilor:
- Hidratare adecvată – bea cel puțin 1,5–2 litri de apă zilnic.
- Alimentație echilibrată – consumă alimente bogate în fier (carne roșie, spanac, linte), în vitamina B12 și magneziu.
- Odihnă suficientă – lipsa somnului accentuează senzația de instabilitate.
- Mișcare regulată – exercițiile fizice stimulează circulația și mențin sănătatea cardiovasculară.
- Evitarea consumului excesiv de alcool și cafeină – acestea pot deshidrata și pot influența sistemul nervos.
- Ridicarea lentă din pat – pentru a preveni scăderile bruște de tensiune.
- Control medical periodic – mai ales pentru persoanele cu boli cronice.
Când amețeala devine urgență medicală
Trebuie să soliciți imediat ajutor medical dacă amețeala este însoțită de:
- pierderea cunoștinței,
- dificultăți de vorbire sau de înțelegere,
- slăbiciune bruscă la nivelul unui braț sau picior,
- tulburări de vedere,
- durere de cap severă și brusc instalată,
- dureri toracice sau palpitații.
Acestea pot fi semnele unui accident vascular cerebral sau ale unei probleme cardiace grave.
Concluzie
Amețeala este un simptom comun, dar cu multiple cauze. De la oboseală, stres și deshidratare, până la boli neurologice sau cardiovasculare, lista posibilităților este extrem de variată. De aceea, nu trebuie ignorată atunci când apare frecvent sau este însoțită de alte manifestări alarmante.
Consultația medicală este esențială pentru stabilirea diagnosticului corect și pentru aplicarea unui tratament adecvat. În același timp, un stil de viață echilibrat – hidratare, alimentație sănătoasă, mișcare și odihnă – poate reduce semnificativ riscul apariției amețelilor.
Așadar, ascultați semnalele corpului vostru. Uneori, o simplă amețeală poate fi doar un episod trecător, dar alteori poate fi semnul unei probleme serioase ce necesită atenție imediată.
