Vortexul polar se apropie: climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi una dintre cele mai geroase din ultimii ani. România, în calea valului de aer arctic 🥶
Climatologii trag un semnal de alarmă: iarna care bate la ușă ar putea aduce temperaturi extreme, ninsori abundente și viscol de intensitate mare. Fenomenul responsabil – un vortex polar instabil – dă deja semne că își schimbă traiectoria și că va influența puternic vremea în Europa Centrală și de Est. România se află direct pe harta zonelor vizate.
❄️ Ce este vortexul polar și de ce devine o amenințare
Vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care se formează deasupra Polului Nord. În mod normal, rămâne compactă, blocând frigul în zona Arcticii.
Însă, atunci când vânturile din straturile superioare ale atmosferei își pierd intensitatea, aerul rece scapă din acest „inel” și coboară spre latitudini joase. Rezultatul? Ierni aspre, ger persistent și ninsori abundente.
Potrivit specialiștilor de la Severe Weather Europe, primele semne de instabilitate au apărut încă din luna octombrie. La mijlocul lunii, România a simțit deja un „gust” al acestui fenomen: un front atmosferic rece a adus ninsori timpurii la munte și o scădere bruscă a temperaturilor.
🌨️ România, sub influența aerului arctic
Dacă vortexul polar își continuă tendința de destabilizare, iarna 2025–2026 ar putea fi una dintre cele mai reci din ultimele decenii.
Climatologii avertizează că temperaturile pot coborî sub –20°C în unele regiuni, iar viscolele pot deveni frecvente, în special în lunile ianuarie și februarie.
Primele ninsori consistente sunt posibile la finalul lunii noiembrie, mai întâi la munte, apoi chiar și în Capitală.
În scenariile actuale, România s-ar putea confrunta cu episoade de frig sever, alternând cu perioade scurte de încălzire bruscă – un tipar tot mai des întâlnit în ultimii ani.
🌡️ Schimbările climatice și efectul asupra vortexului
Deși fenomenul este natural, climatologii subliniază că încălzirea Arcticii îl face mult mai instabil.
Pe măsură ce ghețarii se topesc, echilibrul termic al atmosferei se modifică. Curentul jet, acel flux de aer care ține vortexul la Pol, slăbește, permițând aerului rece să „evadeze” spre Europa și Asia.
„Fenomenele extreme sunt consecințe directe ale acestor dezechilibre.
Vortexul polar nu mai este la fel de compact ca în trecut.
Acest lucru face ca valurile de frig să devină mai frecvente și mai imprevizibile”, explică specialiștii în climatologie.
🌬️ Florinela Georgescu (ANM): „E prematur să vorbim despre o iarnă extremă, dar riscul nu poate fi exclus”
Într-o intervenție la Euronews România, Florinela Georgescu, director de prognoze la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a explicat că modelele climatice nu oferă încă o prognoză completă pentru iarna care urmează, însă semnele trebuie tratate cu atenție.
„Cea mai probabilă părere este că iarna 2025–2026 ar putea fi, pentru mare parte a Europei și pentru România, una cu temperaturi ușor peste normalul perioadei.
Dar chiar și o iarnă considerată normală înseamnă fenomene de viscol și temperaturi care pot coborî sub pragul de ger”, a precizat meteorologul.
În următoarele săptămâni, maximele se vor situa între 6 și 15°C, urmând ca în decembrie să apară primele zile cu temperaturi negative, inclusiv în timpul zilei.
🌨️ „Viscolele sunt posibile chiar de la sfârșitul lunii noiembrie”
Conform ANM, în lunile de iarnă cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal, adică între 30 și 50 l/m², însă distribuția lor va fi inegală: perioadele de calm pot fi urmate brusc de episoade violente de ninsoare și vânt.
„Nu trebuie exclusă apariția unor fenomene severe, precum viscolele și gerurile puternice.
Deși iernile recente au fost blânde per ansamblu, nu a lipsit niciodată un episod cu temperaturi foarte scăzute sau ninsori intense”, a subliniat Florinela Georgescu.
Meteorologul a amintit că și iarna trecută, deși per total a fost una „caldă”, România a avut episoade scurte cu ger și ninsori masive, chiar și în luna martie.
🧊 Elena Mateescu, director ANM: „Chiar și o iarnă normală înseamnă viscol și ger sub –15°C”
Șefa ANM, Elena Mateescu, a explicat că datele din prezent indică o iarnă posibil dificilă, mai ales dacă vortexul polar se va intensifica.
„Este prematur să vorbim despre o prognoză exactă, dar, luând în considerare datele actuale, nu putem exclude episoade de viscol și perioade cu temperaturi sub pragul de ger, de –10 până la –15°C.
Chiar și o iarnă normală pentru România implică viscole și strat de zăpadă nu doar la munte”, a declarat aceasta.
Mateescu a adăugat că sfârșitul lunii noiembrie va aduce cele mai clare semnale privind intensitatea vortexului polar și impactul său asupra Europei.
🌦️ Până atunci, o toamnă mai blândă decât în mod normal
Pe termen scurt, România se bucură încă de o toamnă ușor mai caldă.
În perioada 27 octombrie – 24 noiembrie, temperaturile se vor menține peste mediile climatologice, între 10 și 21°C, potrivit estimărilor ANM.
Cantitățile de precipitații vor fi deficitare, cu ploi slabe și vânt moderat, în special în zonele montane.
„Vor exista perioade mai calde, urmate de răciri scurte. Totuși, spre finalul lunii noiembrie, valorile vor începe să scadă constant, pregătind terenul pentru iarnă”, au transmis meteorologii.
🚨 O iarnă care va testa rezistența României
Dacă scenariile privind vortexul polar se confirmă, autoritățile și populația vor trebui să se pregătească pentru o iarnă cu provocări serioase: drumuri blocate, riscuri pentru infrastructură și nevoia de stocuri suplimentare de energie.
Deja, în multe țări europene, companiile de utilități și transport se pregătesc pentru posibile perturbări. În România, o eventuală combinație între viscol și temperaturi de –20°C ar putea crea situații similare cu iernile grele din 2012 sau 2017.
🔍 Concluzie: între scenarii moderate și riscul unui val arctic
Deși meteorologii români mențin o poziție precaută, modelele europene de prognoză sugerează că iarna 2025–2026 va fi marcată de contraste puternice: perioade mai blânde, urmate de valuri bruște de frig intens.
Ceea ce este sigur, spun climatologii, este că vortexul polar și schimbările climatice devin tot mai interconectate.
Iar pentru România, acest lucru înseamnă o iarnă imprevizibilă, cu potențial pentru fenomene extreme – o reamintire că natura își rescrie regulile în fața unei clime tot mai schimbătoare.
