Salariile și pensiile rămân plafonate până la finalul anului 2026. Ilie Bolojan explică de ce România nu își permite majorări acum
Românii care sperau la noi creșteri de pensii și salarii în perioada imediat următoare vor trebui să mai aștepte. Premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial, într-un interviu acordat la Prima TV, că toate pensiile și salariile din sectorul public sunt plafonate până la finalul anului 2026. Guvernul și-a propus să reducă deficitul bugetar la aproximativ 6% din PIB, iar doar după această scădere se va putea discuta despre eventuale majorări.
Decizia vine pe fondul unei presiuni uriașe pe finanțele țării, iar explicațiile oferite de premier arată că nu este vorba doar de o măsură temporară, ci de o strategie menită să readucă stabilitatea economică.
De ce nu se pot majora pensiile și salariile acum
Ilie Bolojan a subliniat că România nu are în prezent resursele necesare pentru noi majorări salariale sau de pensii fără să pună în pericol echilibrul economic. Guvernul este nevoit să facă față unei situații complicate, în care veniturile la buget sunt mai mici decât cheltuielile, iar deficitul bugetar a ajuns la cote alarmante.
„Până la sfârșitul anului 2026 salariile în sectorul public și pensiile au fost plafonate. În condițiile în care, la finalul anului 2026, România va reuși să reducă deficitul la aproximativ 6% din PIB, atunci cu siguranță vor fi condiții pentru ca aceste venituri să fie majorate. Probabil pe baza unui calcul care ține cont de rata inflației și de capacitatea reală a statului de a suporta aceste creșteri într-o variantă sustenabilă”, a explicat premierul.
Practic, Guvernul transmite că nu mai vrea să repete greșelile trecutului, când s-au făcut promisiuni populiste fără acoperire în economie, care apoi au dus la inflație, dezechilibre și chiar tăieri de salarii.
Ce înseamnă plafonarea salariilor și pensiilor
Plafonarea presupune că în următorii doi ani și jumătate nu vor exista creșteri generale ale veniturilor din sectorul public și nici ale pensiilor. Singurele ajustări posibile ar putea apărea punctual, în cazuri speciale, dar nu va fi vorba despre o indexare generală.
Această decizie afectează direct:
- salariații din administrația publică, sănătate și educație, care se așteptau la majorări;
- pensionarii, pentru care se vorbea de o nouă lege a pensiilor și de indexări consistente;
- indirect, întreaga economie, pentru că lipsa creșterilor salariale limitează consumul, iar consumul este principalul motor al economiei românești.
Riscurile unui deficit prea mare
Premierul a explicat că România nu poate cheltui mai mult decât produce. În prezent, statul colectează mai puțini bani din taxe și impozite decât are nevoie pentru a plăti salariile, pensiile, ajutoarele sociale și investițiile publice. Diferența este acoperită prin împrumuturi, ceea ce duce la creșterea datoriei publice.
„Noi nu putem avea mai mulţi bani la bugetul de stat decât banii pe care îi luăm sub formă de taxe şi impozite de la oamenii care lucrează în România. Economia reală îți corectează derapajele, fie prin inflație, fie prin incapacitate de plată. De aceea trebuie să luăm măsuri controlate, nu să așteptăm să fim forțați de piață”, a avertizat Ilie Bolojan.
Cu alte cuvinte, dacă s-ar majora salariile și pensiile acum, inflația ar exploda din nou, iar tot românul ar simți pe pielea lui că banii din portofel valorează mai puțin.
Ce soluții propune Guvernul pentru a crește veniturile
Bolojan a precizat că nu vrea să crească taxele, dar vrea ca statul să fie mai eficient în colectarea celor existente și să aducă mai mulți oameni în economia activă.
„Dacă vrem să avem mai mulți bani pentru pensii, pentru sănătate și educație, soluția nu este să mărim taxele, ci să le colectăm pe cele existente și să ducem mai mulți oameni către economia formală. Avem nevoie de mai mulți oameni care să lucreze legal, să plătească taxe și să contribuie la bugetul de stat”, a explicat premierul.
Asta înseamnă că Guvernul va continua lupta împotriva muncii la negru, va căuta să încurajeze antreprenoriatul și să atragă investiții care să creeze noi locuri de muncă.
Pensiile – cea mai mare presiune pe buget
Un capitol sensibil rămâne sistemul de pensii, unde cheltuielile cresc an de an, iar numărul pensionarilor este în continuă creștere. România are deja peste 5 milioane de pensionari, iar contribuțiile actualilor salariați nu mai reușesc să acopere necesarul.
De aceea, Guvernul apelează la împrumuturi pentru a plăti pensiile, ceea ce face ca presiunea pe buget să fie uriașă. Fără o reformă profundă, care să includă stimularea natalității, prelungirea vieții active și încurajarea pilonilor de pensii private, situația riscă să devină nesustenabilă.
Cum ar putea arăta majorările după 2026
Dacă deficitul bugetar scade sub 6% din PIB până la finalul anului 2026, atunci Guvernul va putea lua în calcul majorări de pensii și salarii. Cel mai probabil, acestea nu vor fi spectaculoase, ci indexări moderate, bazate pe rata inflației și pe posibilitățile reale ale bugetului.
Bolojan a insistat că orice creștere va fi făcută în mod responsabil, astfel încât să nu pună în pericol stabilitatea economică. „Nu vrem să oferim măsuri care sună bine pe termen scurt, dar care pe termen lung se transformă în dezastre. Creșterile vor fi sustenabile și vor ține cont de realitatea economică”, a subliniat premierul.
Cum îi afectează pe români această decizie
Pentru români, vestea plafonării nu este una ușoară. Mulți se confruntă deja cu facturi mari, prețuri crescute la alimente și rate împovărătoare la bănci. Faptul că veniturile lor nu vor crește în următorii doi ani înseamnă o presiune suplimentară pe bugetele familiale.
Pe de altă parte, dacă Guvernul reușește să stabilizeze economia și să reducă deficitul, atunci România ar putea avea, după 2026, o creștere mai sănătoasă și predictibilă a veniturilor, care să nu mai fie erodată imediat de inflație.
Ce spun economiștii despre plafonarea pensiilor și salariilor
Mulți economiști consideră că decizia de a plafona veniturile este una dureroasă, dar necesară. „România nu își mai permite promisiuni populiste. Este nevoie de disciplină fiscală și de reducerea cheltuielilor neesențiale. Altfel, riscăm să intrăm într-o criză și mai gravă”, avertizează specialiștii.
Totuși, aceștia atrag atenția că măsura trebuie însoțită de reforme reale – digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii și investiții în sectoare productive. Altfel, simpla plafonare nu va rezolva problemele de fond ale economiei românești.
Concluzie
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj clar: până la finalul anului 2026, pensiile și salariile rămân plafonate, iar eventualele creșteri vor fi posibile doar dacă deficitul bugetar scade la 6% din PIB.
Pentru români, aceasta înseamnă încă doi ani și jumătate fără majorări de venituri, dar Guvernul promite că efortul va aduce stabilitate și condiții pentru o creștere sănătoasă pe termen lung.
„Nu putem trăi pe datorie la nesfârșit. Dacă vrem pensii și salarii mai mari, trebuie să avem o economie mai puternică și un buget sănătos. Altfel, orice promisiune se transformă în inflație și sărăcie”, a concluzionat premierul.
