Reforma pensiilor speciale revine în prim-plan, după ce Curtea Constituțională a respins o parte dintre prevederile anterioare ale legii. În urma deciziei, Guvernul este nevoit să reia rapid lucrările pentru un nou proiect de lege, iar ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a anunțat joi primele măsuri ferme: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și scăderea pensiilor speciale prin reducerea ratei de înlocuire.
Oficialul a explicat că reforma va fi realizată împreună cu Ministerul Justiției, iar proiectul final urmează să fie gata în doar câteva săptămâni. „Ne aflăm într-un punct în care nu mai putem amâna. Avem nevoie de o lege echitabilă și sustenabilă, care să aducă un echilibru între drepturile magistraților și dreptatea socială față de contribuabili”, a declarat Manole.
Vârsta de pensionare crește la 65 de ani
Una dintre principalele modificări confirmate de ministrul Muncii este creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani pentru beneficiarii de pensii speciale, în acord cu tendințele europene și cu cerințele de sustenabilitate bugetară.
Această schimbare vizează, în special, magistrații și alte categorii de angajați din sistemul public care, până acum, puteau ieși la pensie mult mai devreme, în unele cazuri chiar înainte de 50 de ani.
Ministrul a precizat că există o opțiune de pensionare anticipată, dar aceasta va veni cu penalizări progresive, aplicate în funcție de distanța față de pragul legal de 65 de ani.
„Va exista posibilitatea de a te pensiona anticipat, dar cu o reducere a pensiei. Cu cât ești mai departe de pragul legal, cu atât scade pensia mai mult. E o regulă simplă și echitabilă, identică celei aplicate în sistemul contributiv”, a explicat Florin Manole.
Rata de înlocuire scade – pensii mai mici pentru speciali
O altă măsură esențială este reducerea ratei de înlocuire, adică raportul dintre ultimul salariu și valoarea pensiei. În prezent, pensiile speciale se calculează la 80% din venitul din activitate, însă noul proiect prevede o scădere la 65%.
„Propunerea este ca rata de înlocuire să scadă la 65%. Subliniem: proiectul nu e finalizat, dar direcția e clară”, a precizat ministrul.
Această modificare va duce la diminuarea pensiilor de serviciu ale magistraților, militarilor, diplomaților și altor categorii speciale. Totodată, Guvernul dorește să elimine discrepanțele uriașe dintre pensiile „speciale” și cele bazate strict pe contribuție.
„Nu putem avea oameni care se pensionează la 47 de ani și primesc 20.000 de lei pe lună. E o nedreptate evidentă”, a spus tranșant Manole, subliniind că scopul nu este pedepsirea magistraților, ci restabilirea echității în sistemul public.
Reforma, o reacție la decizia Curții Constituționale
Noua intervenție legislativă vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale anumite articole din proiectul anterior al reformei. În consecință, Guvernul a fost obligat să revină asupra textului și să reconfigureze pachetul legislativ, fără a renunța la obiectivele principale.
„Din păcate, Curtea a respins proiectul. A fost o decizie care ne obligă acum să revenim asupra textului, dar fără să renunțăm la obiectivele majore: echitate, sustenabilitate și respect față de contribuabil”, a spus ministrul Muncii.
Petre-Florin Manole a explicat că grupul de lucru comun dintre Ministerul Muncii și Ministerul Justiției are termen de doar câteva săptămâni pentru finalizarea formei definitive. Ulterior, proiectul va fi transmis în Parlament pentru dezbatere și adoptare.
„Nu va dura luni. Ne-am fixat un termen scurt, pentru că există o nevoie urgentă de reformă. Trebuie să acționăm rapid, dar cu prudență”, a mai spus ministrul.
Temeri privind un val de pensionări anticipate
Una dintre principalele îngrijorări legate de reformă este riscul unui val de pensionări anticipate în rândul magistraților, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, când modificările legislative au determinat sute de judecători și procurori să iasă brusc din sistem.
Florin Manole a declarat că instituțiile statului sunt pregătite pentru o astfel de situație și că Institutul Național al Magistraturii va trebui să formeze mai mulți absolvenți pentru a acoperi eventualele plecări.
„E important ca sistemul să nu piardă oameni doar pentru că legislația se schimbă. Trebuie să avem un flux echilibrat între cei care ies și cei care intră”, a spus ministrul.
El a mai adăugat că, în ciuda discuțiilor publice, profesia de magistrat rămâne atractivă, iar mulți judecători nu se grăbesc să iasă la pensie, dorind să continue activitatea și după 65 de ani.
„Sunt profesori care predau și după 65 de ani. Cred că și printre magistrați sunt oameni care vor să profeseze cât mai mult. Nu cred că vom avea o criză de personal pe termen lung”, a completat el.
O temă sensibilă, dar inevitabilă
Ministrul Muncii a recunoscut că reforma pensiilor speciale este „o temă extrem de sensibilă”, care a fost amânată ani la rând din motive politice. De această dată însă, Guvernul este decis să ducă proiectul până la capăt, pentru a evita sancțiuni din partea Uniunii Europene și pentru a răspunde presiunii publice tot mai mari.
„Politicienii au eșuat de multe ori în a găsi o soluție echilibrată. De aceea, abordarea noastră este prudentă, dar fermă. Nu vrem să stricăm un sistem deja fragil, ci să-l facem corect”, a declarat Manole.
Prin noul pachet legislativ, Guvernul urmărește echilibrarea raportului dintre contribuție și beneficiu, reducerea decalajelor dintre pensiile speciale și cele publice, dar și încadrarea cheltuielilor sociale în limite sustenabile pentru bugetul de stat.
Ce urmează
Potrivit ministrului Muncii, noua lege a pensiilor speciale ar putea fi gata până la sfârșitul lunii noiembrie, urmând să fie dezbătută în regim de urgență în Parlament.
Până atunci, specialiștii din ministere lucrează la simulări privind impactul bugetar al reducerii ratei de înlocuire și la modelarea noilor formule de calcul. În paralel, se pregătește și un sistem de penalități proporționale pentru pensionarea anticipată, menit să descurajeze retragerile premature.
„Nu putem avea un sistem în care unii au pensii de patru ori mai mari decât contribuția lor. Reforma trebuie să restabilească un echilibru între ceea ce oamenii plătesc și ceea ce primesc”, a punctat ministrul.
Concluzie
După ani de discuții și amânări, reforma pensiilor speciale intră într-o nouă etapă. De această dată, Guvernul promite că va merge până la capăt, cu o lege clară și echitabilă, care să reziste atât din punct de vedere constituțional, cât și social.
Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, reducerea pensiilor anticipate și scăderea procentului de înlocuire la 65% sunt primele măsuri concrete anunțate. Ele marchează începutul unei schimbări profunde, menite să aducă echitate și sustenabilitate într-un sistem considerat de mulți „privilegiat și inechitabil”.
Rămâne de văzut dacă, de această dată, proiectul va reuși să treacă de Parlament fără noi blocaje și dacă va convinge atât magistrații, cât și opinia publică, că România face, în sfârșit, un pas real spre corectitudine și responsabilitate socială.
