Premierul Ilie Bolojan a criticat modul în care ministrul Mediului, Diana Buzoianu, și instituțiile din subordine au gestionat criza apei din Prahova, după problemele apărute la barajul Paltinu. În județ, peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă, iar șeful Guvernului a cerut un raport complet care să includă clar rolul și răspunderea Exploatare Sistem Zonal Prahova, companie-cheie în tratarea și distribuția apei.
Bolojan a punctat că orice hotărâre care produce efecte majore trebuie asumată fără ezitări. În viziunea sa, asumarea responsabilității este o chestiune de demnitate publică și de corectitudine față de cetățeni. Premierul vrea explicații detaliate pentru a stabili cine și unde a greșit în gestionarea situației din teren.
Cum vede premierul cauzele crizei din Prahova
Șeful Executivului a arătat că în Prahova sistemul este mai complicat decât în alte județe din cauza numărului mare de actori din lanțul de alimentare cu apă. Pe lângă administrația bazinală care gestionează acumulările, funcționează o societate specială de exploatare a sistemului zonal și doi operatori diferiți pentru municipiul Ploiești și pentru localitățile din afara orașului.
În aceste condiții, premierul a subliniat că rețelele, aflate la distanțe mici unele de altele, ar fi trebuit să poată fi interconectate pentru a limita efectele unei avarii majore. Lipsa unei coordonări reale, a unui plan operațional comun și a unor proceduri clare ar fi amplificat criza. Bolojan indică nevoia unui protocol de interconectare și a unei platforme unice de comandă în situații de urgență.
Raport extins cerut și calendar pentru prezentarea publică
Premierul a constatat că raportul preliminar prezentat de Ministerul Mediului nu preciza responsabilitatea Exploatare Sistem Zonal Prahova. Prin urmare, a solicitat completarea documentului „la începutul săptămânii viitoare”, cu promisiunea că cel târziu miercuri, 10 decembrie 2025, Guvernul va ieși public cu o analiză integrală a cauzelor și cu o listă a celor care răspund pentru ceea ce s-a întâmplat.
Bolojan insistă că, atunci când se iau decizii cu impact direct asupra oamenilor, răspunderea nu poate fi ocolită. Totuși, în acest moment, obiectivul declarat rămâne restabilirea alimentării cu apă pentru populație, înaintea oricăror discuții despre schimbări de persoane sau sancțiuni. Abia după stabilizarea situației urmează măsuri pentru prevenirea unor episoade similare.
Întrebat despre solicitarea PSD de a o demite pe Diana Buzoianu, premierul a evitat o decizie tranșantă. A explicat că un ministru nu poate fi făcut automat responsabil pentru deciziile unor instituții din subordine în absența unei informări complete și la timp. În viziunea sa, responsabilitatea operațională revine în primul rând structurilor locale și tehnice, iar rezolvarea crizelor depinde de decizii rapide și asumate, nu de comisii interminabile.
În același timp, Bolojan a transmis public mulțumiri echipelor care au intervenit în ultimele zile pentru repararea avariilor și repornirea sistemului. Eforturile din teren — de la specialiștii care monitorizează barajul Paltinu până la echipele de intervenție și operatorii de pe rețele — sunt descrise ca fiind esențiale pentru gestionarea momentului critic.
Guvernul anunță că, odată cu finalizarea raportului extins, vor fi propuse și investiții punctuale în modernizarea rețelelor, reguli clare de interconectare și simulări periodice pentru scenarii de criză. Autoritățile județene și operatorii sunt așteptați să trimită date tehnice actualizate privind capacitățile de rezervă și timpii de comutare, astfel încât continuitatea serviciului să poată fi garantată pe viitor.