Premierul Ilie Bolojan susține creșterea vârstei de pensionare, argumentând că România nu mai poate menține sisteme care permit ieșirea din activitate în jurul vârstei de 50 de ani. Potrivit șefului Executivului, presiunea asupra bugetului de stat și numărul tot mai mic de persoane active impun o reformă aplicată unitar în toate domeniile
Premierul a explicat că statul nu își mai permite „pensionări la 48 sau 52 de ani”, întrucât acestea devin nesustenabile din punct de vedere economic. El a subliniat necesitatea analizării numărului de angajați care se vor retrage în următorii ani și a reducerii treptate a posibilităților de pensionare la vârste foarte mici.
Măsura, valabilă pentru toate domeniile
Ilie Bolojan a declarat că ajustarea regulilor trebuie aplicată în toate sectoarele, inclusiv în instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în structurile cu statut special. Premierul a admis însă că există diferențe majore între activitățile de birou și cele operative, unde efortul fizic și riscurile sunt considerabil mai ridicate.
„Este una să lucrezi la birou până la 65 de ani și alta să fii zilnic în teren, cu echipament greu, în fața unor mulțimi care pot fi pașnice sau tensionate. Trebuie ținut cont de aceste diferențe”, a precizat premierul, menționând că în anumite profesii pensionarea anticipată poate rămâne justificată, așa cum se întâmplă și în alte țări pentru domeniile considerate dificile.
Sistem sustenabil și economie stabilă
Chiar și în aceste condiții, Bolojan afirmă că, la nivel general, creșterea vârstei de pensionare este necesară pentru asigurarea unui sistem de pensii sustenabil și pentru menținerea unei economii solide. România se află „pe penultimul loc în Europa” la ponderea populației active, iar acest deficit îngreunează finanțarea serviciilor publice esențiale, precum educația și sănătatea.
Reforma pensiilor, spune premierul, este crucială pentru echilibrul bugetar și pentru capacitatea statului de a susține pe termen lung funcționarea instituțiilor fundamentale.
