Karol Nawrocki respinge legea pentru refugiații ucraineni. Decizia care schimbă politica Poloniei față de războiul din Ucraina
Polonia se află din nou în centrul atenției europene după ce, luni, președintele Karol Nawrocki a respins prin veto o lege care ar fi adus beneficii suplimentare refugiaților ucraineni aflați pe teritoriul polonez. Printre prevederile vizate se aflau alocațiile pentru copii, extinderea statutului de protecție temporară până în martie 2026 și acoperirea costurilor pentru serviciile de internet prin satelit Starlink, vitale pentru armata ucraineană.
Decizia președintelui are potențialul de a schimba radical modul în care Polonia, unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei după invazia rusă din 2022, gestionează situația milioanelor de oameni care au fugit din calea războiului.
Contextul refugiaților ucraineni în Polonia
În urma invaziei declanșate de Rusia pe 24 februarie 2022, Polonia a devenit una dintre principalele destinații pentru cetățenii ucraineni care își căutau siguranța. Peste un milion de refugiați s-au stabilit în această țară, majoritatea femei și copii.
Varșovia a oferit atunci nu doar adăpost, dar și o gamă largă de beneficii: drept de ședere temporară, acces la educație și servicii medicale, alocații pentru copii, precum și posibilitatea de a ocupa locuri de muncă pe piața poloneză.
De asemenea, Polonia a devenit și un coridor logistic vital pentru sprijinul militar și umanitar trimis de țările occidentale către Ucraina. Transporturile de arme, echipamente și ajutoare au trecut în mare parte prin teritoriul polonez, consolidând rolul strategic al țării în arhitectura de securitate europeană.
Schimbarea de atitudine după alegerea lui Karol Nawrocki
Alegerile prezidențiale din Polonia din vara anului 2025 au adus o schimbare importantă. Karol Nawrocki, candidat cu un discurs naționalist și critic la adresa Uniunii Europene, a câștigat fotoliul prezidențial și a promis să fie „un președinte activ”, capabil să influențeze direct guvernul.
În timpul campaniei, Nawrocki a fost sprijinit deschis de premierul ungar Viktor Orbán, cu care împărtășește o viziune comună despre „Europa națiunilor” și nevoia de a proteja interesele naționale în fața deciziilor de la Bruxelles. „Nu vrem să fim o provincie a Uniunii Europene”, declara Nawrocki în fața susținătorilor săi.
Odată instalat la președinție, acesta a început să pună în aplicare promisiunile din campanie, orientându-se către politici care reduc beneficiile refugiaților și înăspresc condițiile de ședere pentru ucrainenii care nu au locuri de muncă stabile.
Ce prevedea legea respinsă
Proiectul de lege respins de președinte fusese promovat de guvernul condus de Donald Tusk, unul dintre cei mai vocali lideri pro-europeni și susținători ai Ucrainei.
Principalele prevederi ale proiectului erau:
- Extinderea statutului de protecție temporară pentru refugiații ucraineni până în martie 2026.
- Acordarea de beneficii financiare sub forma alocațiilor pentru copii, indiferent dacă părinții aveau sau nu un loc de muncă.
- Acces mai facil la anumite profesii, pentru a accelera integrarea pe piața muncii.
- Finanțarea serviciilor Starlink, în valoare de circa 50 de milioane de dolari anual, costuri suportate de statul polonez pentru a asigura conectivitatea Ucrainei în timpul războiului.
Dacă nu va fi găsită rapid o alternativă legislativă, actualele prevederi referitoare la protecția refugiaților vor expira la finalul lunii septembrie 2025.
Declarațiile lui Karol Nawrocki
Președintele a fost ferm în argumentația sa, reiterând promisiunile din campanie.
„Nu mă voi răzgândi și cred că acest ajutor trebuie să fie limitat la ucrainenii care muncesc în Polonia”, a spus Nawrocki.
De asemenea, acesta a atras atenția că sistemul medical nu ar trebui să fie accesibil gratuit pentru cei care nu contribuie prin taxe și impozite. „Ajungem într-o situație în care cetățenii polonezi, în propria lor țară, sunt tratați mai prost decât oaspeții lor ucraineni”, a adăugat liderul de la Varșovia.
Declarațiile sale au fost interpretate drept un semnal clar că Polonia își reorientează politica față de Ucraina, după trei ani de solidaritate intensă.
Reacțiile politice din Polonia
Premierul Donald Tusk a reacționat dur, acuzându-l pe președinte că pune în pericol relația strategică dintre Polonia și Ucraina. „Sprijinul pentru Kiev este esențial, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea Poloniei”, a transmis Tusk.
Ministra Muncii, Agnieszka Dziemianowicz-Bak, a criticat și ea decizia, subliniind că lovitura se răsfrânge în special asupra celor mai vulnerabili. „Nu putem pedepsi oamenii pentru că își pierd locul de muncă – cu atât mai puțin copiii nevinovați. Acesta este ABC-ul decenței umane”, a scris ea pe platforma X.
Finanțarea Starlink, sub semnul întrebării
Un alt efect direct al veto-ului prezidențial privește finanțarea serviciului Starlink. Ministrul pentru afaceri digitale, Krzysztof Gawkowski, a avertizat că, în lipsa unei soluții legislative, plata serviciilor va înceta după 30 septembrie.
„Nu mă pot gândi la un cadou mai bun pentru Putin decât să izoleze Ucraina de internet”, a spus Gawkowski, acuzându-l pe Nawrocki că, indirect, face jocul Rusiei.
Starlink, rețeaua de sateliți dezvoltată de compania lui Elon Musk, s-a dovedit crucială pe câmpul de luptă și în reconstrucția infrastructurii energetice și de comunicații bombardate de Rusia.
Cine este Karol Nawrocki
Karol Nawrocki a fost investit oficial în funcția de președinte pe 5 august 2025. Înainte de preluarea mandatului, acesta îi transmisese președintelui ucrainean Volodimir Zelenski „sprijinul neclintit al Poloniei în fața invaziei ruse”. Zelenski îl numise atunci „partener de încredere și aliat”.
Totuși, la scurt timp după învestitură, Nawrocki a început să își exprime rezervele față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO. Donald Tusk a calificat această poziție drept „o trădare a intereselor naționale și a parteneriatului strategic cu Kievul”.
Nawrocki este cunoscut pentru discursul său naționalist – „Polonia întâi, polonezii întâi” – și pentru faptul că a readus constant în dezbatere masacrul de la Volhynia (1943–1945), când zeci de mii de polonezi au fost uciși de naționaliști ucraineni.
Relația cu Ungaria și Statele Unite
Pe plan extern, Karol Nawrocki a consolidat legăturile cu premierul ungar Viktor Orbán, unul dintre puținii lideri europeni care mențin relații cordiale cu Moscova. În plus, acesta a cultivat un parteneriat strategic cu Statele Unite.
În mai 2025, înainte de alegeri, Nawrocki a fost primit la Casa Albă de Donald Trump. Întâlnirea i-a sporit capitalul de imagine pe scena internațională. După victorie, Trump l-a felicitat personal, întărind ideea că Varșovia rămâne un aliat important al Washingtonului.
Sprijinul din România și criticile proeuropene
Nawrocki s-a bucurat și de sprijinul liderului român George Simion, candidat al AUR la prezidențialele din România. Simion a participat la mitinguri electorale în Polonia, evidențiind apropierea ideologică dintre cei doi.
Această colaborare a generat critici dure din partea politicienilor proeuropeni, care au acuzat o apropiere periculoasă de Moscova și de curente politice care subminează solidaritatea europeană. Atât Nawrocki, cât și Simion au respins acuzațiile, susținând că promovează doar valorile naționale și interesul propriilor cetățeni.
Consecințele pentru Ucraina și pentru Europa
Decizia președintelui polonez riscă să aibă efecte în lanț:
- Refugiații ucraineni din Polonia ar putea rămâne fără sprijin financiar și acces la servicii esențiale.
- Relația dintre Varșovia și Kiev riscă să se deterioreze, după ani în care Polonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei.
- În Uniunea Europeană, decizia ar putea alimenta tensiunile între guvernele proeuropene și liderii naționaliști care contestă solidaritatea cu Kievul.
- În plan militar, sistarea finanțării Starlink ar putea crea dificultăți majore pentru forțele ucrainene pe front.
Concluzie
Respingerile succesive ale proiectelor de lege privind refugiații ucraineni arată o schimbare profundă în politica Poloniei sub mandatul lui Karol Nawrocki. Dacă la începutul războiului Varșovia era percepută ca „fratele mai mare” al Ucrainei, astăzi liderii polonezi trimit semnale că prioritatea absolută o reprezintă interesul național și protejarea resurselor interne.
În timp ce Donald Tusk și miniștrii săi insistă asupra solidarității europene, președintele Nawrocki pare hotărât să rescrie regulile jocului. Efectele deciziei sale vor fi resimțite nu doar de cei peste un milion de refugiați ucraineni din Polonia, ci și de întregul echilibru geopolitic din regiune.
