2 octombrie – o zi de sfințenie și mărturisire în calendarul ortodox. Viața și jertfa Sfântului Ciprian, a Sfintei Iustina și a celorlalți martiri pomeniți astăzi
Ziua de 2 octombrie ocupă un loc aparte în calendarul ortodox, pentru că Biserica îi cinstește pe mai mulți sfinți care, prin credința și tăria lor, au rămas exemple vii pentru întreaga creștinătate. În fruntea acestora se află Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian și Sfânta Fecioară Iustina, doi mari mărturisitori ai primelor veacuri, care au arătat că puterea rugăciunii și a credinței curate biruie chiar și cele mai puternice ispite.
Tot astăzi, credincioșii îi pomenesc și pe Preacuviosul Teofil Mărturisitorul, pe Sfântul nou Mucenic Gheorghe și pe Sfinții David și Constantin din Georgia, prinți care au preferat moartea decât lepădarea de Hristos.
Sfântul Ciprian și Sfânta Iustina – convertirea minunată și jertfa
Sfântul Ciprian a trăit în Antiohia Siriei, în vremea împăratului Deciu (sec. al III-lea). Era un om cu pregătire intelectuală vastă și cunoscut drept unul dintre cei mai temuți vrăjitori ai timpului său. Mulți îi căutau ajutorul pentru a obține putere, iubire sau răzbunare prin mijloace întunecate.
Viața lui s-a schimbat radical atunci când a fost chemat de un tânăr, Aglaid, să o vrăjească pe frumoasa fecioară Iustina, care refuzase avansurile lui. Aglaid, orbit de dorință, a apelat la puterile lui Ciprian pentru a o cuceri.
Dar Iustina, cu credință puternică, s-a rugat lui Hristos și a însemnat cu semnul crucii casa ei. Toate încercările lui Ciprian s-au risipit una câte una: demonii trimiși asupra ei fugeau, neputincioși, în fața rugăciunii.
De trei ori a încercat Ciprian să o supună pe Iustina prin vrăji, și de fiecare dată a fost înfrânt de puterea crucii. Atunci, vrăjitorul a înțeles că puterea lui era nimic în fața credinței și s-a convertit. A ars toate cărțile de magie și a primit Botezul. Mai târziu a devenit episcop, aducând la Hristos mulțime de păgâni.
Împreună cu Iustina, Ciprian a îndurat prigoane grele. Au fost arestați, chinuiți și în cele din urmă decapitați la Nicomidia. Biserica îi cinstește ca pe doi mari martiri ai credinței, iar viața lor rămâne o mărturie că Hristos transformă chiar și cele mai rătăcite suflete.
Preacuviosul Teofil Mărturisitorul – apărător al icoanelor
În aceeași zi, Biserica îl pomenește pe Preacuviosul Teofil Mărturisitorul, monah care a trăit în vremea împăratului iconoclast Leon Isaurul (sec. VIII).
Teofil s-a împotrivit cu tărie politicii de prigonire a sfintelor icoane și a avut curajul să îl înfrunte pe împărat, spunându-i că lupta împotriva chipurilor sfinte este o lucrare potrivnică lui Hristos. Pentru această mărturisire, a fost bătut cu cruzime, aruncat în închisoare și exilat.
A murit în exil, dar și-a păstrat până la sfârșit credința și mulțumirea către Dumnezeu. Astăzi este cinstit ca unul dintre marii mărturisitori ai Ortodoxiei, modele de statornicie și curaj.
Sfântul nou Mucenic Gheorghe – credința mai tare decât sabia
Pe 2 octombrie este pomenit și Sfântul nou Mucenic Gheorghe, care a trăit în secolul al XVIII-lea. În anul 1794, în cetatea Carageas, acesta a fost supus presiunilor de a se lepăda de Hristos.
Cu toate promisiunile și amenințările primite, Gheorghe a rămas neclintit în credința sa. Pentru refuzul de a se închina altor credințe, a fost condamnat la moarte prin sabie.
Jertfa lui este o dovadă a curajului și a fidelității față de Hristos, chiar cu prețul vieții.
Sfinții David și Constantin din Georgia – lumină în întuneric
Tot astăzi, Biserica îi cinstește pe Sfinții David și Constantin, prinți georgieni din neamul Aragvet, care au trăit în secolul al VIII-lea.
Frații au apărat credința ortodoxă și au încercat să își apere țara de invaziile musulmane. În anul 740 au fost capturați de către Murvan-Abdula-Kasim, conducător arab care a încercat să îi silească să treacă la islam.
Au refuzat cu hotărâre, mărturisindu-și credința în Hristos. Pentru această statornicie au fost torturați și apoi uciși, iar trupurile lor au fost aruncate în fluviul Rioni.
O minune a întărit credința poporului: deasupra apei a strălucit o lumină puternică, semn al sfințeniei lor. Mai târziu, moaștele au fost descoperite întregi și au devenit izvor de vindecări, fiind așezate la Mănăstirea Motsameti din Georgia, unde sunt cinstite și astăzi.
Semnificația zilei de 2 octombrie pentru credincioși
Ziua de 2 octombrie este mai mult decât o simplă dată din calendar. Este o chemare la reflecție, la credință și la recunoștință.
- Sfântul Ciprian arată că nici cea mai adâncă rătăcire nu este mai tare decât puterea lui Hristos. Un vrăjitor a devenit sfânt prin pocăință.
- Sfânta Iustina este icoana curăției și a credinței biruitoare, care nu se lasă înfrântă de ispite.
- Teofil Mărturisitorul ne amintește că apărarea icoanelor și a tradiției ortodoxe cere curaj și statornicie.
- Sfântul Gheorghe este model de credință neclintită, care preferă moartea în locul lepădării.
- David și Constantin din Georgia dovedesc că dragostea de Dumnezeu și de neam poate birui chiar și în fața asupririi străine.
Concluzie
Pomenirea sfinților de pe 2 octombrie este o invitație pentru toți credincioșii de a-și întări sufletul prin rugăciune și de a privi către modelele de sfințenie care au luminat istoria Bisericii.
Viețile lor ne arată că iubirea de Dumnezeu este mai puternică decât frica, decât magia, decât prigoana sau moartea. Pentru ortodocși, această zi rămâne un prilej de meditație și de întărire în credință, dar și o dovadă că sfințenia nu are hotare – ea poate fi găsită în Antiohia, în Constantinopol, în Georgia sau oriunde oamenii Îl mărturisesc pe Hristos cu viața lor.
