Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să dea, luni, 20 octombrie, o decizie crucială privind legea reformei pensiilor speciale ale magistraților, un proiect controversat care a fost deja amânat de două ori, pe 24 septembrie și 8 octombrie. Hotărârea de astăzi poate influența direct îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și stabilitatea politică a coaliției de guvernare.
Potrivit surselor citate de Livetext.ro, șase dintre cei nouă judecători constituționali ar urma să declare legea neconstituțională, o decizie care ar bloca temporar una dintre cele mai importante reforme asumate de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.
Ministerul Muncii anunță un plan B: un nou proiect legislativ este deja pregătit
UPDATE – ora 11:45
În contextul informațiilor privind o posibilă admitere a sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a confirmat că instituția pe care o conduce are deja pregătit un proiect alternativ pentru reforma pensiilor speciale.
„În tot procesul acesta de elaborare a legii aflate acum pe masa CCR am menținut un dialog permanent cu Comisia Europeană. Ei trebuie să aibă predictibilitate din partea noastră. Faptul că avem un plan B, în cazul în care actualul proiect va fi declarat neconstituțional, este esențial.
Avem un draft pregătit la Ministerul Muncii, transmis deja premierului. Da, timpul e scurt, aproximativ o lună, dar putem relua rapid procesul legislativ. Trebuie să construim un sistem mai echitabil”, a explicat ministrul pentru DC News.
Manole a adăugat că noile modificări nu vor afecta pensiile aflate deja în plată, precizând că soluția pentru reducerea inechităților rămâne impozitarea progresivă a veniturilor, inclusiv a pensiilor speciale.
„CCR a respins în trecut o formă similară de lege, invocând tratamentul fiscal diferit aplicat acestor venituri. De aceea, noua variantă trebuie să respecte principiul egalității de tratament fiscal”, a precizat ministrul.
Ce analizează Curtea Constituțională
Judecătorii Curții Constituționale s-au reunit astăzi, la ora 14.00, pentru a dezbate două dosare sensibile: legea privind reforma pensiilor magistraților și sesizările depuse de AUR, SOS România și POT România împotriva pachetului de măsuri fiscale elaborat de Ministerul Finanțelor.
Reforma pensiilor speciale, introdusă de premierul Ilie Bolojan și asumată de Guvern în Parlament, a fost contestată de Secțiile Unite ale ÎCCJ, care au transmis Curții o sesizare amplă, în care susțin că legea încalcă principiul independenței justiției și mai multe articole din Constituție.
„Prin votul exprimat, judecătorii Înaltei Curți transmit un ‘nu’ categoric oricărei tentative de a slăbi independența justiției. Independența nu poate fi negociată sau relativizată. Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii. Legea creează discriminări și ignoră obligații legale imperative, cum ar fi avizul obligatoriu al CSM”, se arată în documentul transmis CCR.
Ce prevede legea contestată
Proiectul de reformă a pensiilor speciale adoptat de Parlament prevede:
- creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, în următorii 10 ani;
- reducerea plafonului pensiei de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din venitul net;
- majorarea vechimii minime pentru pensionare de la 25 la 35 de ani;
- introducerea unui sistem unitar de calcul pentru toate categoriile profesionale cu pensii de serviciu.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că aceste modificări nu afectează demnitatea magistraților și că scopul legii este de a aduce sistemul la un nivel sustenabil:
„E greu de susținut că o pensie medie de 14.000–15.000 de lei nu asigură independența și respectul necesar unui magistrat. Reforma e esențială pentru echitate și pentru credibilitatea sistemului public de pensii”, a declarat șeful Guvernului.
Miza PNRR și riscul pierderii fondurilor europene
Executivul a avertizat că blocarea reformei pensiilor speciale ar putea avea efecte directe asupra accesării fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Avem o urgență clară privind clarificarea regimului de pensionare a magistraților. Sunt peste 230 de milioane de euro blocate până când România oferă o soluție credibilă în fața Comisiei Europene”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
O eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea provoca tensiuni majore în interiorul coaliției de guvernare, mai ales în contextul presiunilor venite din partea Bruxelles-ului pentru respectarea angajamentelor din PNRR.
Reacții din plan politic: între susținere și prudență
În așteptarea verdictului, scena politică este împărțită între prudență și critici moderate.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis că o eventuală decizie de respingere a legii „nu ar trebui să ducă la demisia premierului”.
„Dreptul nu este o știință exactă. Constituția lasă loc de interpretare, iar faptul că CCR are o altă viziune nu înseamnă că Guvernul trebuie să cadă”, a spus șeful statului.
La rândul său, Ludovic Orban a subliniat că „nu este normal ca un guvern să fie sancționat politic pentru o decizie a CCR”:
„România merge pe sârmă. O decizie de neconstituționalitate nu trebuie să devină pretext pentru o criză politică”, a declarat acesta la B1 TV.
Din partea UDMR, Kelemen Hunor a fost mai tranșant:
„Dacă legea este respinsă, coaliția va pierde o parte din legitimitatea morală. Este singura reformă profundă făcută până acum și ar fi o lovitură grea. E greu să le ceri oamenilor sacrificii când o categorie privilegiată rămâne neatinsă.”
Vicepremierul Sorin Grindeanu a completat:
„Nu orice propunere a Guvernului este, prin definiție, constituțională. Rolul Curții este să verifice asta. Dar respingerea unei legi nu trebuie să ducă automat la căderea Guvernului.”
O decizie cu impact major
Verdictul CCR privind reforma pensiilor magistraților este așteptat să fie anunțat în cursul acestei după-amiezi. Indiferent de rezultat, consecințele vor fi semnificative:
- Dacă legea este declarată constituțională, Guvernul va putea adopta rapid normele de aplicare și va marca o victorie importantă în relația cu Comisia Europeană.
- Dacă legea este respinsă, România va fi obligată să revină cu un nou proiect într-un timp foarte scurt, pentru a nu pierde fondurile europene deja condiționate de această reformă.
Până atunci, tensiunea rămâne ridicată între Palatul Victoria și instituțiile din sistemul judiciar. Reforma pensiilor speciale – considerată una dintre cele mai sensibile teme din PNRR – rămâne un test de echilibru între independența justiției și responsabilitatea fiscală.
