Premierul Ilie Bolojan descrie anul 2026 drept o perioadă decisivă pentru stabilizarea României, atât economic, cât și politic. El spune că nu se agață de funcție și că va rămâne la Palatul Victoria cât timp există susținere politică și cât timp poate continua reformele începute. În viziunea sa, relansarea depinde de măsuri tangibile, nu de declarații optimiste.
Miza centrală este relansarea economiei, prin adoptarea la timp a bugetului, disciplină financiară și corectarea dezechilibrelor acumulate. Fiecare lună contează, iar direcția trebuie menținută fără ezitări. În paralel, premierul invocă presiunile externe: războiul din Ucraina, tensiunile comerciale globale și fluxul de produse ieftine din Asia, în special din China, care complică situația economiilor europene. De aici și insistența ca statul să sprijine inteligent economia, să stimuleze sectoarele-cheie și să privilegieze procesarea internă, nu exportul de materii prime.
Ilie Bolojan, avertisment pentru 2026
Mesajul către cetățeni e direct: bunăstarea nu vine doar din decizii guvernamentale, ci și din responsabilitatea fiecăruia la locul de muncă. Fără seriozitate, productivitate și implicare, orice strategie rămâne doar pe hârtie. În plus, ideea că o simplă schimbare de premier ar rezolva problemele este respinsă; dificultățile sunt structurale și țin de deficit, presiunile pe cheltuieli și reformele nepopulare.
La capitolul finanțe publice, Bolojan explică modul de raportare a deficitului pentru 2025, calculat „pe cash”, accentuând că nu e decât o etapă.
„pe cash”
Odată adăugate arieratele și plățile amânate, nota de plată finală ar putea trece de 8% din PIB. Premierul amintește că un scenariu similar s-a văzut și în 2024, când după includerea tuturor obligațiilor deficitul a depășit 9%. Chiar și așa, susține că direcția actuală dă roade: tăierile de cheltuieli încep să producă efecte, iar ținta rămâne coborârea treptată spre 3% până în 2030.
Oficialul punctează că rezultatele nu țin de un singur om, ci de echipa guvernamentală și de coaliția care a acceptat măsuri austere: reducerea costurilor administrative, limitarea unor sporuri, ajustări în educație și o disciplină mai strictă în salarizarea publică. Fără acest efort colectiv, cheltuielile ar fi scăpat și mai mult de sub control.
Presiuni politice în coaliție și dosare externe
Tensiunile din coaliție se văd însă în declarații. Deși premierul minimalizează disensiunile din PNL, dinspre PSD apar mesaje tranșante. Președintele Sorin Grindeanu a sugerat că „lăutarul” ar putea fi înlocuit dacă nu respectă „playlistul”.
„lăutarul” … „playlistul”
Nemulțumirile social-democraților privesc decizii considerate insuficient consultate în coaliție, precum poziționarea României față de acordul Mercosur – un dosar cu efecte pe termen lung care, susțin criticii, nu ar trebui abordat „pe persoană fizică”. Reproșuri similare vin și din partea UDMR, cu accent pe transparență și comunicare atunci când miza este strategică.
În acest cadru, Guvernul mizează pe instrumente pragmatice: buget clar, prioritizări sectoriale, investiții orientate către valoare adăugată și stimularea lanțurilor de procesare locală – de la gaze la cereale. Pe fundal internațional complicat și cu un calendar intern aglomerat, mesajul rămâne unul de continuitate în reforme, în paralel cu o chemare la responsabilitate din partea tuturor actorilor economici.
