Cutremur în România, 17 octombrie 2025. Al patrulea seism în trei zile – unde s-a produs și ce magnitudine a avut
România a fost zguduită din nou de un cutremur în primele ore ale dimineții de vineri, 17 octombrie 2025. Este al patrulea seism raportat în ultimele trei zile, semn că activitatea seismică din țară se menține intensă în această perioadă.
Potrivit datelor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul s-a produs la ora 1:41, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, și a avut magnitudinea 3,4 pe scara Richter, la o adâncime de 125,4 kilometri.
Unde s-a simțit cutremurul din 17 octombrie
Specialiștii INFP au anunțat că mișcarea tectonică a fost localizată în apropierea următoarelor orașe:
- 50 km NV de Buzău
- 59 km V de Focșani
- 65 km SE de Sfântu Gheorghe
- 68 km E de Brașov
- 72 km NE de Ploiești
Cutremurul a fost resimțit ușor în mai multe localități din zona de curbura Carpaților, însă nu s-au înregistrat pagube materiale sau victime.
Val de cutremure în ultimele zile în România
Seismul de vineri vine după o serie de alte trei cutremure care au avut loc miercuri și joi, 15 și 16 octombrie.
În zona seismică Vrancea, două mișcări de pământ de 3,3 și 3,7 grade au fost înregistrate în județele Buzău și Vrancea.
Tot miercuri, cu aproximativ o jumătate de oră înaintea seismului de 3,3 grade, un alt cutremur de magnitudine 4,0 a fost raportat în nord-vestul țării, în zona Maramureș – Satu Mare, la o adâncime foarte mică, de doar 5 kilometri.
Acest seism a fost resimțit mai clar de locuitori, fiind unul neobișnuit pentru regiunea respectivă, unde activitatea seismică este mult mai redusă comparativ cu zona Vrancea.
Explicațiile specialiștilor: „Era un cutremur așteptat”
Activitatea seismică din ultimele zile nu reprezintă un motiv de panică, spun experții.
Dragoș Toma, doctor în geografie și cercetător la INFP, a explicat pentru Fanatik că seismul din Maramureș a fost o descărcare de energie acumulată de-a lungul anilor.
„Energia eliberată acolo și tensiunea acumulată în timp se presupune că a existat mai ales în ultimii zeci de ani. În această zonă nu au fost cutremure cu magnitudini peste 3 de foarte mult timp. Era un cutremur așteptat. Se cunoaște sursa seismică, însă astfel de mișcări nu sunt frecvente – ele pot apărea o dată la 50-100 de ani”, a precizat cercetătorul.
Specialistul a adăugat că regiunea respectivă are un sistem de falii complex, ceea ce face ca, uneori, mișcările tectonice să se producă izolat, fără legătură directă cu zona Vrancea.
România, una dintre cele mai active zone seismice din Europa de Est
Țara noastră se află într-o regiune cu activitate seismică semnificativă, zona Vrancea fiind considerată una dintre cele mai importante surse de cutremure din Europa.
Majoritatea seismelor vrâncene se produc la adâncimi între 70 și 150 de kilometri, fiind resimțite pe arii extinse, inclusiv în București, Iași, Galați și Brașov.
Cele mai puternice cutremure vrâncene din ultimele decenii au avut loc în:
- 1977 – magnitudine 7,4 (aproape 1.600 de victime)
- 1986 – magnitudine 6,9
- 1990 – magnitudine 6,4
- 2020 – magnitudine 5,2
Cutremurele de adâncime mare, cum sunt cele din Vrancea, au o arie largă de resimțire, dar provoacă rar distrugeri semnificative la suprafață, spre deosebire de cele de suprafață, cum a fost seismul din Maramureș.
Recomandările autorităților în caz de cutremur
Autoritățile le reamintesc cetățenilor principalele măsuri de siguranță în cazul producerii unui seism:
- evitați folosirea lifturilor și a scărilor în timpul cutremurului;
- adăpostiți-vă sub o grindă solidă sau sub o masă rezistentă;
- nu ieșiți pe balcon și nu vă apropiați de ferestre;
- deconectați sursele de gaz și curent după terminarea seismului;
- urmăriți informațiile oficiale transmise de INFP și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Concluzie
Cutremurul din 17 octombrie 2025, cu magnitudinea de 3,4 în zona Vrancea, marchează o intensificare a activității seismice în România în ultimele zile.
Specialiștii spun că nu este un motiv de îngrijorare, însă astfel de evenimente reamintesc importanța vigilenței și a pregătirii preventive în fața unui fenomen natural imprevizibil.
România rămâne sub observația constantă a rețelei seismice naționale, iar INFP actualizează permanent datele privind evoluția cutremurelor din regiune.
