Sfânta Parascheva 2025: Tradiții, obiceiuri și semnificații profunde. Ce e bine să faci și ce trebuie evitat pe 14 octombrie

Sfânta Cuvioasă Parascheva, una dintre cele mai iubite sfinte din calendarul ortodox, este sărbătorită anual pe 14 octombrie, zi marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc.
De-a lungul secolelor, această zi a devenit sinonimă cu credința, speranța și puterea rugăciunii, iar tradițiile legate de Sfânta Parascheva continuă să fie respectate cu sfințenie în toate regiunile României.

La Iași, unde se află moaștele Sfintei Parascheva, Catedrala Mitropolitană devine în fiecare an locul unui pelerinaj impresionant, la care participă zeci de mii de credincioși din toată țara și din diaspora.
Ei vin să se roage, să aprindă lumânări și să atingă racla cu sfintele moaște, cerând binecuvântare, sănătate, iertare și împlinirea dorințelor.

Legenda Sfintei Parascheva și rolul său în credința ortodoxă

Sfânta Parascheva, numită în popor și Sfânta Vineri, este considerată ocrotitoarea Moldovei, dar și o sfântă a iubirii, a milei și a curățeniei sufletești.
Născută în secolul al XI-lea în Tracia (actuala Turcie), Parascheva a trăit o viață dedicată credinței și ajutorării celor săraci. După moartea sa, trupul ei a rămas neputrezit, devenind o dovadă a sfințeniei și o sursă de minuni pentru cei care se roagă cu credință.

Racla cu moaștele Sfintei Parascheva a ajuns la Iași în anul 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu, și de atunci a devenit centrul spiritual al Moldovei.
În fiecare toamnă, în jurul datei de 14 octombrie, Iașiul se transformă într-un adevărat loc de pelerinaj național.

„Vinerea Mare de Toamnă” – simbol și tradiție străveche

În tradiția populară, ziua de Sfânta Parascheva mai este numită „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea din cele 12 vineri sfinte”.
Credincioșii din vechime considerau că această zi marchează sfârșitul muncilor agricole și începutul unei perioade de reflecție spirituală, mulțumire și rugăciune.

Tradiția celor 12 vineri consacrate este una foarte veche, cu rădăcini în ritualurile de post și rugăciune din timpul anului bisericesc.
Aceste vineri sfinte erau dedicate unor momente importante precum:

• Buna Vestire,
• Săptămâna Mare (înainte de Paște),
• Înălțarea Domnului,
• Pogorârea Sfântului Duh,
• Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul,
• Sărbătoarea Sfântului Ilie,
• Adormirea Maicii Domnului,
• Nașterea Mântuitorului și
• Botezul Domnului.

Sfânta Parascheva încheia acest ciclu al vinerilor sacre, fiind privită drept ocrotitoarea femeilor și a caselor lor, dar și protectoarea pământului și a izvoarelor.

Ce nu se face de Sfânta Parascheva

Conform tradițiilor populare, ziua de 14 octombrie este una în care nu se muncește.
Se spune că Sfânta Vineri se supără pe cei care lucrează în această zi, iar aceștia pot avea parte de ghinion sau boli.

Astfel, este interzis să:

• se coasă,
• se spele rufe,
• se toarcă,
• se țeasă,
• se desfășoare munci agricole sau casnice grele.

Credincioșii aleg să petreacă această zi în rugăciune și liniște, mulțumind pentru roadele pământului și cerând ocrotire pentru iarna ce urmează.

Se mai spune că femeile care lucrează în ziua Sfintei Parascheva pot fi pedepsite prin apariția durerilor de mâini sau a problemelor casnice, semn că sfânta își face simțită prezența.

Semnele vremii: cum se „citește” iarna după ziua Sfintei Parascheva

În satele românești, ziua de 14 octombrie era considerată un moment cheie pentru a prevesti iarna.
Țăranii observau comportamentul animalelor pentru a afla cum va fi sezonul rece:

• Dacă oile stau îngrămădite, se așteaptă o iarnă grea, cu ninsori și ger;
• Dacă oile sunt răsfirate și liniștite, urmează o iarnă blândă;
• Dacă plouă de Sfânta Parascheva, se spune că toamna va fi lungă și roditoare;
• Dacă e senin, iarna va veni repede și va fi aspră.

Astfel, această sărbătoare marca nu doar un moment religios, ci și unul agrar, care anunța încheierea ciclului agricol și începutul pregătirilor pentru sezonul rece.

Legende și credințe populare despre Sfânta Vineri

În tradiția românească, Sfânta Parascheva este adesea identificată cu personajul mitologic Sfânta Vineri, protectoarea femeilor și a muncilor lor.
Ea este descrisă în basme ca o femeie înțeleaptă, cu părul alb, care îi ajută pe cei buni și îi pedepsește pe cei leneși sau necredincioși.

Legenda spune că Sfânta Vineri veghează asupra sănătății oamenilor, a rodului pământului și a curățeniei izvoarelor.
În unele sate, oamenii obișnuiau să așeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni și izvoare, pentru a le proteja de secetă și pentru a aduce belșug și apă curată.

De asemenea, se credea că rugăciunile către Sfânta Parascheva aduc vindecare celor bolnavi, alinare celor singuri și speranță celor aflați în suferință.
În trecut, credincioșii scriau rugăciuni pe mici bucăți de pergament și le purtau la gât, ca pe un talisman protector.

Ce se dă de pomană de Sfânta Parascheva

Una dintre cele mai importante tradiții este împărțirea de pomană în memoria celor adormiți.
Credincioșii pregătesc pâine din grâu nou, colaci, covrigi, fructe, vin și must, pe care le oferă vecinilor sau celor nevoiași.

Gestul simbolizează milostenia și bunătatea pe care Sfânta Parascheva le-a arătat de-a lungul vieții sale.

În unele regiuni, gospodinele coc pâine în formă rotundă sau plăcinte cu mere și dovleac, considerate ofrande de mulțumire pentru roadele toamnei.
De asemenea, mustul, băutura specifică sezonului, este nelipsit de pe mesele credincioșilor, simbolizând rodnicia și recunoștința pentru binecuvântările primite.

Ce se mănâncă și ce se evită pe 14 octombrie

De Sfânta Parascheva, multe persoane aleg să postească, ca formă de curățare trupească și sufletească.
Se consumă doar alimente de post – legume, fructe, nuci, semințe, produse vegetale și preparate tradiționale fără carne sau lactate.

Este interzis consumul de:

• carne de orice fel (pui, porc, vită, pește),
• produse lactate (lapte, brânză, iaurt),
• ouă,
• mezeluri,
• alcool.

În unele zone din țară, se evită chiar și usturoiul sau ceapa, fiind considerate „alimente grele” pentru această zi de post.
Totuși, uleiul de măsline este permis în anumite regiuni, mai ales dacă ziua cade într-o perioadă de post intermediar.

Pelerinajul de la Iași – credință, speranță și vindecare

Cel mai amplu pelerinaj dedicat Sfintei Parascheva are loc la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde mii de oameni așteaptă ore întregi, uneori chiar zile, pentru a se închina la moaștele sfintei.

Atmosfera este una de rugăciune și emoție profundă. Mulți pelerini vin cu icoane, flori și lumânări, aducându-și dorințele și suferințele în fața Sfintei.
Numeroase mărturii vorbesc despre vindecări miraculoase și ajutor divin obținut în urma rugăciunilor făcute la racla Cuvioasei.

Sfânta Parascheva este privită ca o mamă spirituală care ascultă și ajută, indiferent de necaz.
Tinerii îi cer ajutor pentru dragoste și căsătorie, părinții pentru sănătatea copiilor, iar bătrânii pentru liniște sufletească și iertare.

Semnificația spirituală a zilei de 14 octombrie

Sărbătoarea Sfintei Parascheva este, dincolo de ritualuri, o zi a curățeniei sufletului și a recunoștinței.
Este momentul potrivit pentru rugăciune, reflecție și împăcare, dar și pentru a oferi ajutor celor aflați în nevoie.

Se spune că cei care dau din inimă de pomană în această zi vor avea parte de noroc, sănătate și pace în familie tot anul.

Sfânta Parascheva rămâne un simbol al iubirii milostive și al speranței, iar pilda vieții sale continuă să inspire credincioșii să fie mai buni, mai răbdători și mai recunoscători.

Concluzie

Ziua de 14 octombrie, dedicată Sfintei Cuvioase Parascheva, unește spiritualitatea cu tradiția populară.
Este o sărbătoare a rugăciunii, a milosteniei și a reflecției, în care oamenii sunt chemați să își deschidă sufletul către credință și către cei din jur.

Prin rugăciunile și minunile ei, Sfânta Parascheva continuă să fie un far de lumină pentru milioane de români, aducând alinare, vindecare și speranță celor care o cheamă în ajutor.