În culisele negocierilor despre Ucraina se întâmplă ceva ce, până recent, părea imposibil de rostit la Kiev. Nu e un anunț triumfal și nici o victorie pe hartă, ci genul de mișcare care poate schimba brusc tonul marilor capitale: Washington, Paris, Londra, Berlin.
Volodimir Zelenski este din nou în centrul unei ecuații în care fiecare cuvânt are greutate, iar fiecare virgulă poate aprinde reacții furioase acasă. În public, mesajul rămâne atent calibrat. În spate însă, miza pare să fi devenit una singură: cum oprești războiul fără să declanșezi, în același timp, o criză internă care să rupă țara în două.
Iar în mijlocul acestui joc, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a vorbit despre o „arhitectură” de oprire a conflictului care ar avea nevoie de reguli clare, supraveghere și, mai ales, de o prezență străină capabilă să prevină încălcările. Detaliile pe care le-a sugerat au stârnit imediat întrebarea: ce anume este dispus Kievul să accepte pentru a ieși din blocaj?
Planul care a ajuns la Washington
În aceste zile, un document revizuit — descris drept o propunere de pace — a fost transmis către Donald Trump. Textul, din informațiile apărute, nu ar fi fost scris în izolare: Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz au fost implicați în procesul de redactare.
De aici începe tensiunea reală. Pentru că, dincolo de fraze diplomatice, propunerea vine cu o idee care ar reseta tot: un mecanism de oprire a luptelor care să poată fi verificat, controlat și susținut de actori externi. Podoliak a punctat că trebuie stabilit „în mod logic și juridic” ce tipuri de armament intră în discuție și ce fel de prezență internațională ar garanta respectarea acordurilor.
„Reprezentanții misiunilor de supraveghere și un contingent străin vor trebui să fie prezenți pentru a asigura respectarea principiilor și acordurilor”, a spus Podoliak, într-o formulare care arată că, pentru Kiev, nu mai e suficientă o simplă promisiune pe hârtie.
În paralel, Zelenski a transmis o altă limită, menită să răspundă criticilor interne: orice compromis legat de regiunile estice ar trebui validat printr-un proces democratic. În termenii săi, ar fi nevoie de „alegeri” sau de un „referendum”. Mesajul este clar: dacă va exista un pas dureros, el nu poate fi împins doar de la vârf, în spatele ușilor închise.
Ce vor europenii și americanii în schimb
Documentul ar avea trei capitole distincte: primul despre oprirea efectivă a războiului, al doilea despre garanții de securitate într-o Europă post-conflict, al treilea despre reconstrucția Ucrainei și refacerea capacității de apărare.
Podoliak a insistat că partea de reconstrucție nu poate deveni o poveste în care costurile cad doar pe umerii Ucrainei și ai aliaților săi: „Agresorul trebuie să contribuie la finanțarea reconstrucției, acesta este un element obligatoriu pentru încheierea războiului.” În subtext, este și avertismentul că fără un cost real, tentația unei noi agresiuni rămâne.
În același timp, presiunea politică a crescut. Trump ar fi transmis, inclusiv în discuții cu liderii europeni, o frustrare față de blocajul negocierilor și a atacat tema alegerilor amânate în Ucraina din cauza războiului. În replică, Podoliak a afirmat că, dacă securitatea și logistica ar fi garantate de SUA și Europa, „Ucraina este pregătită să organizeze alegeri”.
Din toate aceste piese se conturează o singură întrebare care apasă Kievul: cum obții garanții reale, nu doar declarații, și cum construiești un mecanism care să țină trupele la distanță fără ca asta să pară o capitulare?
Răspunsul pe care l-a indicat Podoliak, potrivit informațiilor prezentate de Le Monde, este cel care a aprins titlurile: Zelenski ar fi dispus să ia în considerare crearea unei zone demilitarizate în Donbas, cu retragerea forțelor ucrainene și ruse de pe ambele părți ale liniei frontului, supravegheată de o forță internațională în care Kievul ar vrea „în mod ideal” și Statele Unite — iar orice pas legat de aceste regiuni ar urma să fie validat prin „alegeri” sau „referendum”.