PNRR revizuit, aprobat de Comisia Europeană: România primește undă verde pentru investiții majore și stabilitate economică
Comisia Europeană a aprobat, miercuri, varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România, o decizie care marchează un moment crucial în direcția investițiilor strategice și a reformelor economice. Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj amplu după anunțul oficial, subliniind că acest pas „reconfirma credibilitatea României în fața partenerilor europeni” și garantează continuitatea finanțării marilor proiecte de dezvoltare.
PNRR revizuit: 21,4 miliarde de euro pentru modernizarea României
După luni de negocieri cu Bruxelles, România a obținut aprobarea pentru un plan actualizat, cu o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, dintre care:
- 13,57 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile,
- 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase, cu dobânzi reduse și termene extinse.
Revizuirea a fost necesară pentru a adapta jaloanele și termenele asumate inițial la noile realități economice, energetice și administrative. Premierul a punctat că unul dintre principalele câștiguri ale României este menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj, Hunedoara, Dolj și Vâlcea, până la construirea unor alternative energetice verzi.
„După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro. Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației. Decizia de a menține centralele pe cărbune în funcțiune până la 2029 asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul întreruperilor și protejează peste 4.500 de locuri de muncă”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
În paralel, România va continua tranziția către energie curată prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare.
De ce a fost necesară renegocierea PNRR
Revizuirea planului a fost dictată de întârzieri în implementarea reformelor și de nevoia de a adapta jaloanele la contextul intern. În lipsa acestor modificări, România ar fi riscat să piardă miliarde de euro din fondurile nerambursabile.
„Am avut ca prioritate menținerea tuturor granturilor nerambursabile și stabilirea unor termene realiste, astfel încât fondurile să poată fi absorbite complet”, a explicat premierul.
Noul plan include o serie de sectoare strategice, esențiale pentru dezvoltarea durabilă a României:
- infrastructura rutieră și feroviară,
- digitalizarea administrației publice,
- sănătatea,
- energia curată,
- reforma instituțională.
Proiecte majore precum Autostrada A7, care primește 2,17 miliarde de euro din fonduri europene, rămân prioritare. Totodată, programul „Valul Renovării” a fost extins cu 1,39 miliarde de euro, iar opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe sunt menținute în planul de finanțare.
Amânarea închiderii termocentralelor – o decizie strategică
Una dintre cele mai sensibile teme în negocierile cu Bruxellesul a fost cea legată de decarbonizare.
Conform termenelor inițiale, România trebuia să închidă toate termocentralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025. Însă investițiile în noile capacități de producție pe gaz sau energie regenerabilă nu au fost finalizate, ceea ce punea în pericol siguranța energetică națională.
„Dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, România nu ar fi avut siguranța producției necesare de energie. Am obținut o tranziție echilibrată, care ne permite să păstrăm locurile de muncă și să evităm o criză energetică”, a subliniat Bolojan.
Amânarea până în 2029 oferă României timp să finalizeze noile centrale pe gaz, proiectele fotovoltaice și sistemele de stocare care vor înlocui treptat producția bazată pe cărbune.
România, din nou un partener de încredere în UE
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că aprobarea Comisiei Europene reprezintă nu doar o reușită administrativă, ci și un semn al încrederii recâștigate.
„Acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității României în fața partenerilor noștri europeni. Termenele și condițiile negociate trebuie respectate de toate instituțiile implicate, pentru a nu pierde granturile europene destinate țării noastre. România are acum un PNRR realist, care sprijină economia, comunitățile locale și modernizarea administrației”, a transmis premierul.
El a mulțumit echipelor de negociere pentru profesionalismul și argumentele solide care au condus la un rezultat favorabil.
Ce urmează pentru România
Conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, aprobarea oficială a venit miercuri, la ora 16:10, iar documentul complet va fi publicat în zilele următoare pe site-ul Comisiei Europene.
„După mai bine de trei luni de muncă intensă, Comisia Europeană a aprobat varianta finală a PNRR-ului României. Suntem acum în linie dreaptă pentru implementare”, a precizat Pîslaru.
Etapele următoare includ semnarea acordurilor de implementare, lansarea apelurilor de proiecte și monitorizarea jaloanelor, pentru ca România să poată atrage integral fondurile până în 2026.
Un nou început pentru dezvoltarea României
Prin aprobarea planului revizuit, România primește una dintre cele mai mari injecții financiare din istoria sa modernă. Fondurile vor fi direcționate către proiecte care pot schimba fundamental infrastructura și serviciile publice din țară: autostrăzi, spitale, digitalizare și tranziție energetică.
Totodată, decizia Comisiei reconfirmă că România rămâne un partener de încredere al Uniunii Europene, capabil să transforme sprijinul financiar într-o dezvoltare reală, cu efecte vizibile pentru cetățeni.
„Revizuirea PNRR nu este doar o formalitate, ci o garanție că România va merge înainte, cu investiții concrete, termene realiste și o viziune coerentă pentru viitor”, a concluzionat premierul Ilie Bolojan.
Concluzie:
Aprobarea PNRR-ului revizuit reprezintă un moment de stabilitate și relansare pentru economia României. Cu fonduri totale de peste 21 de miliarde de euro și un calendar realist, țara intră într-o etapă de modernizare accelerată, menținând echilibrul între dezvoltare economică și tranziția verde.
