Premierul Ilie Bolojan a confirmat joi seară, într-un interviu acordat Știrilor PRO TV, că problema pensiilor speciale va fi inclusă în următoarele pachete de reformă ale guvernului – cel târziu în al doilea sau al treilea.
Șeful executivului a descris actualul sistem de pensii ca fiind „o anomalie gravă” și a subliniat că schimbarea este nu doar o obligație asumată în fața Comisiei Europene, ci și „o datorie morală față de societate”.
Pensiile speciale, în vizorul Guvernului
„Cel mai târziu în pachetul doi sau trei vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim, ci este pur și simplu o necesitate socială”, a spus premierul Bolojan.
Acesta a atras atenția că România a ajuns să aibă unul dintre cele mai inechitabile sisteme de pensii din Europa, în special în domeniul justiției:
„Suntem singura țară din lume în care judecătorii se pensionează la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 de euro, de aproape nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte dintre români se pensionează la 65 de ani. Acesta este un lucru care nu mai poate continua”, a spus Bolojan.
Premierul: „Este o chestiune de respect față de cetățeni”
Ilie Bolojan a explicat că reforma pensiilor speciale nu ține doar de echitate financiară, ci și de buna funcționare a sistemului judiciar.
Potrivit premierului, pensionarea timpurie a magistraților afectează direct calitatea actului de justiție, întrucât profesioniști aflați la vârful carierei sunt scoși din sistem prea devreme.
„Nu este doar un aspect de nedreptate, ci și unul care afectează calitatea actului de justiție. În momentul în care un om este la maturitatea profesională, îl trimiți la pensie. În loc ca, între 48 și 60 de ani, să valorifice experiența acumulată, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. Ține de o minimă justiție socială și de respectul față de cetățenii acestei țări”, a declarat premierul.
PNRR impune reforma: fondurile europene depind de jalonul pensiilor speciale
Reforma pensiilor de serviciu este una dintre condițiile-cheie asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Documentul prevede reducerea discrepanțelor dintre pensiile bazate pe contribuții și cele speciale, considerate neconforme cu principiul echității sociale.
Neîndeplinirea acestui obiectiv ar putea pune în pericol fondurile europene nerambursabile, vitale pentru investițiile publice și programele economice asumate de stat.
„Reforma pensiilor speciale nu mai poate fi tratată ca o opțiune, ci ca o necesitate imediată. Este un angajament extern și o presiune internă. Oamenii cer echitate, iar Comisia Europeană cere respectarea jalonului. Ambele direcții merg în aceeași linie”, a precizat Bolojan.
Guvernul pregătește pachetele succesive de reforme
Executivul condus de Ilie Bolojan a început deja lucrul la un prim pachet de măsuri structurale, care include reforma administrației publice, reducerea cheltuielilor bugetare și noi reguli pentru pensiile contributive.
Premierul a explicat că pensiile speciale vor fi introduse în al doilea sau al treilea pachet, pentru ca analiza juridică și negocierile cu Ministerul Justiției și CSM să poată fi finalizate corect.
„Reforma nu poate fi făcută superficial. Vor fi consultări cu toate instituțiile implicate, dar direcția este clară: vârsta de pensionare va crește, iar beneficiile vor fi aduse la un nivel sustenabil”, a spus o sursă guvernamentală.
De ani de zile, o temă fierbinte
Subiectul pensiilor speciale a generat controverse majore în societatea românească. Magistrații, militarii, diplomații și foștii parlamentari se numără printre beneficiarii acestor pensii de serviciu, finanțate parțial sau integral de la bugetul de stat.
Cea mai mare nemulțumire a populației este legată de discrepanțele uriașe dintre pensiile contributive și cele speciale: în timp ce un pensionar obișnuit primește în medie 3.000 de lei, unele pensii de serviciu depășesc 25.000 de lei lunar.
Reformele propuse în ultimii ani au fost frecvent contestate la Curtea Constituțională, care a respins mai multe proiecte de lege, invocând încălcarea principiului independenței justiției.
„Vom corecta nedreptatea” – promisiunea premierului
Bolojan a lăsat să se înțeleagă că actualul guvern nu va repeta greșelile guvernelor anterioare, care au evitat subiectul din motive politice.
„Nu putem continua să plătim pensii de 20.000 de lei unor oameni care se retrag la 48 de ani, în timp ce milioane de români muncesc până la 65. Este o nedreptate strigătoare la cer și o anomalie care trebuie corectată. Vom face această reformă cu respect față de toți, dar și cu simțul dreptății”, a spus premierul.
El a subliniat că guvernul va propune soluții echilibrate, astfel încât reforma să nu fie percepută ca o pedeapsă, ci ca o reașezare a sistemului pe baze juste și sustenabile.
Ce urmează
Surse din coaliția de guvernare au declarat că primele variante de lucru privind noua lege a pensiilor speciale vor fi prezentate până la finalul lunii noiembrie.
Printre propuneri se numără:
- creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru toate categoriile profesionale;
- limitarea pensiei maxime la un prag rezonabil raportat la venitul mediu;
- introducerea unui sistem de calcul contributiv parțial pentru toate categoriile speciale;
- menținerea unor beneficii distincte doar pentru profesiile cu risc crescut sau restricții legale severe.
Un test de credibilitate pentru Guvernul Bolojan
Anunțul premierului vine într-un moment delicat, în care credibilitatea executivului depinde de capacitatea de a livra reforme reale, nu doar declarații.
Deși reformarea pensiilor speciale a fost promisă de toate guvernele din ultimul deceniu, niciunul nu a dus proiectul până la capăt.
Pentru Ilie Bolojan, cunoscut pentru stilul pragmatic și pentru accentul pus pe disciplină administrativă, această temă poate deveni cea mai grea probă de guvernare.
„Nu e o chestiune de curaj politic, ci de normalitate. Trebuie să aducem sistemul înapoi în limitele bunului-simț. O țară nu se poate construi pe inechitate”, a conchis premierul.
