Un mesaj medical care a stârnit discuții ample mută atenția dincolo de rebusuri și jocuri logice: pentru un creier care îmbătrânește sănătos, picioarele au un rol-cheie.
Ce este demența și cum se vede în viața de zi cu zi
Demența nu reprezintă o singură boală, ci un ansamblu de tulburări care duc, treptat, la deteriorarea memoriei, a orientării, a limbajului și a capacității de a gestiona activitățile obișnuite. Între cele mai cunoscute forme se află boala Alzheimer, demența vasculară și demența cu corpi Lewy.
Semnele apar de regulă lent și se accentuează în timp, afectând atât persoana diagnosticată, cât și familia. Un diagnostic cât mai timpuriu, alături de mișcare regulată și sprijin social, poate încetini cursul bolii.
Dimensiunea problemei: în 2021, peste 57 de milioane de oameni trăiau cu o formă de demență, iar în fiecare an apar în jur de 10 milioane de cazuri noi.
De ce „picioarele” trimit un semnal către creier
Neurochirurgul Dr. Arun L. Naik, format la AIIMS (India), a devenit viral după o explicație simplă și puternică despre legătura dintre mișcare și sănătatea cerebrală.
„Demența poate începe în picioarele tale, nu în creier.”
Potrivit medicului, inactivitatea accelerează sarcopenia—pierderea masei și a forței musculare odată cu vârsta. Când mușchii picioarelor sunt folosiți constant, ei eliberează factori neurotrofici (precum BDNF) care susțin neuronii, inclusiv în hipocamp, regiunea implicată în memorare.
Mai mult, mersul pune în mișcare o rețea complexă: lobul frontal (planificare), cerebelul (coordonare), măduva spinării și sistemul proprioceptiv. Această „orchestră” neurală stimulează neuroplasticitatea, adică abilitatea creierului de a crea noi conexiuni.
„Mersul pe jos nu este doar o activitate fizică – este un antrenament complet pentru creier.”
Observațiile clinice sunt întărite de date: un studiu publicat în 2020 în revista Neurology a asociat ritmul de mers mai lent cu volum cerebral redus și cu risc mai mare de declin cognitiv.
Cinci obiceiuri care ajută creierul prin picioare
1) Mers alert, zilnic: propune-ți cel puțin 30 de minute de mers în ritm susținut.
2) Exersează echilibrul: de pildă, mers în linie dreaptă sau stat într-un picior (cu sprijin la îndemână, dacă e nevoie).
3) „Dual-task”: combină mersul cu o sarcină cognitivă – discută cu cineva sau fă calcule ușoare în minte în timp ce înaintezi.
4) Forță pentru membrele inferioare: include exerciții dedicate picioarelor; întărirea lor oferă o veritabilă „asigurare cognitivă”.
5) Mai puțin sedentarism: ridică-te la fiecare oră pentru scurte pauze active.
„Dacă picioarele încetinesc, creierul le urmează. Protejează-ți mersul ca să-ți protejezi materia cenușie.”
Nu e târziu să începi. Chiar și persoanele care își fac un obicei din mișcare în jurul vârstei de 60 de ani pot obține beneficii vizibile privind riscul de demență. Iar o alimentație cu aport adecvat de proteine susține menținerea masei musculare și, indirect, sănătatea creierului.
Prevenția nu înseamnă doar puzzle-uri și sudoku. Mișcarea regulată, antrenarea echilibrului și forța picioarelor reduc riscul de cădere, păstrează autonomia și, mai important, întrețin circuitele cerebrale implicate în memorie și gândire.
Idee practică pentru azi: programează 30 de minute de mers alert, presărate cu scurte opriri pentru exerciții de echilibru (stat pe un picior, cu sprijin) și finalizează cu câteva repetări de forță pentru picioare. Apoi setează-ți alarme orare ca să te ridici și să te miști câteva minute.
