Două adolescente de 15 ani sunt indicați de anchetatori drept principalii suspecți într-un dosar grav de omor premeditat și profanare de cadavre. Ținta ar fi fost un coleg de aceeași vârstă. Conform datelor comunicate pe 22 ianuarie 2026, planul ar fi fost pregătit pe parcursul a aproximativ o lună, iar după prindere, minorii au recunoscut fapta și au afirmat că le pare rău.
Ancheta: primele clarificări și procedurile parcurse
Cei doi au petrecut prima noapte în arest, la Timișoara, apoi au fost aduși în fața unui specialist pentru expertiză psihologică. În cadrul audierilor – care au durat peste șase ore – au stat cu capul plecat, încătușați, cooperând limitat, dar admițând implicarea. Potrivit anchetei, și-au exprimat regretele pentru cele întâmplate.
Din elementele strânse până acum, cazul este tratat drept o acțiune pregătită pas cu pas. În acest stadiu, autoritățile investighează cronologia pregătirilor, rolurile fiecăruia și modul în care ar fi fost pus în practică planul. Toate aceste aspecte sunt analizate de specialiști, inclusiv prin evaluări de ordin psihologic.
În declarațiile prezentate anchetatorilor, minorii au susținut că se simțeau „terorizați” de victimă și că îi invidiau statutul social.
În paralel, un al treilea minor, în vârstă de 13 ani, a fost audiat. Acestuia i-a fost dispusă o expertiză neuropsihiatrică, însă procedura a fost anulată; circumstanțele exacte ale anulării nu au fost detaliate public. Rolul său în dosar este analizat separat de către anchetatori.
Contextul relatat de suspecți și direcțiile de verificare
Conform celor afirmate în fața organelor judiciare, suspecții ar fi invocat un fundal tensionat de interacțiuni cu victima, despre care spun că i-ar fi agresat și umilit. Pe lângă aceste acuzații, ar fi existat și un sentiment de invidie față de poziția socială a tânărului. Toate aceste elemente sunt verificate în raport cu probele materiale și cu mărturiile colectate.
În acest punct, ancheta merge pe două planuri principale: pe de o parte, stabilirea exactă a premeditării – cât a durat, ce instrumente sau pași au fost folosiți, ce conversații au precedat fapta; pe de altă parte, evaluarea stării psihice a minorilor, pentru a determina cum se corelează afirmațiile lor cu faptele. Orice concluzie finală va depinde de rezultatele acestor verificări.
Deși acuzațiile sunt extrem de grave, calitatea de minori atrage proceduri specifice în privința audierii și a expertizelor, iar comunicarea publică a anchetatorilor rămâne limitată. Până la o hotărâre definitivă, funcționează prezumția de nevinovăție, iar informațiile făcute publice sunt strict cele necesare pentru înțelegerea derulării cazului.
În continuare, se analizează în detaliu traseul din ultimele săptămâni înainte de faptă, inclusiv posibile interacțiuni între minori și orice semne premergătoare. Rezultatele expertizelor vor calibra direcțiile următoare ale dosarului, în timp ce echipele de investigație completează tabloul probator.
