Alegerile din Republica Moldova, contestate de Kremlin și de liderii pro-ruși
Republica Moldova a încheiat duminică, 28 septembrie 2025, un scrutin decisiv pentru viitorul său politic și european. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președinta Maia Sandu, a obținut o victorie categorică, cu 50,16% din voturi, după numărarea a 99,91% dintre procesele verbale. Rezultatul le oferă pro-europenilor majoritatea în Parlament și consolidează orientarea strategică spre Uniunea Europeană.
Înfrângerea dură a Blocului Patriotic, alianța pro-rusă formată în jurul fostului președinte Igor Dodon, care a adunat doar 24,19%, a stârnit reacții dure la Moscova și în tabăra opoziției. Kremlinul și liderii pro-ruși contestă legitimitatea scrutinului, invocând restricții asupra votului diasporei din Rusia și intimidarea alegătorilor.
Mesaj dur de la Kremlin: „Moldovenii din Rusia nu au putut vota”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis luni o poziție oficială prin care acuză autoritățile moldovene că ar fi împiedicat participarea la vot a sutelor de mii de cetățeni aflați în Federația Rusă.
„Din ceea ce vedem și știm, putem confirma că sute de mii de moldoveni au fost privați de posibilitatea de a vota în Federația Rusă, deoarece doar două secții de votare le-au fost deschise, ceea ce, în mod firesc, a fost insuficient și nu a permis tuturor să voteze. Este ceva ce putem afirma cu certitudine”, a declarat Peskov, citat de agenția TASS.
Afirmația Kremlinului reflectă nemulțumirea față de rezultatele scrutinului și marchează începutul unui nou val de tensiuni diplomatice între Moscova și Chișinău.
Igor Dodon: „PAS câștigă doar cu voturile diasporei”
Înfrângerea Blocului Patriotic a fost greu de acceptat pentru liderii pro-ruși din Republica Moldova. Igor Dodon, liderul alianței, a acuzat că PAS nu are sprijin real în țară și că victoria sa a fost posibilă doar datorită voturilor din diaspora.
„Aceste alegeri au arătat că PAS iarăși a pierdut în țară. PAS-ul din nou câștigă datorită diasporei. Din partea Blocului Patriotic au fost depuse la CEC zeci de contestații. Acestea urmează să fie examinate de CEC în zilele următoare, iar în funcție de deciziile CEC, vom merge mai departe pe cale legală”, a declarat Dodon.
Mesajul său este menit să alimenteze nemulțumirea internă, în special în rândul electoratului tradițional pro-rus, și să pună sub semnul întrebării legitimitatea majorității parlamentare obținute de PAS.
Ilan Șor: „Nu au fost alegeri, a fost o numire”
Un alt personaj controversat care a reacționat imediat este oligarhul fugar Ilan Șor, refugiat la Moscova, cunoscut pentru condamnările și anchetele de corupție din Republica Moldova.
La postul de televiziune Rossia 24, Șor a lansat acuzații grave, susținând că scrutinul a fost fraudat și că rezultatele nu vor fi recunoscute de opoziție.
„Ceea ce a avut loc ieri nu au fost alegeri, ci o numire. Da, evident că vom contesta toate rezultatele, este evident. Nu vom recunoaște rezultatele alegerilor, pentru că nu au fost alegeri, a fost o numire. Nu mai vorbesc despre faptul că o serie de partide pur și simplu nu au ajuns la alegeri, pentru că au fost pur și simplu eliminate”, a afirmat Șor.
Politicianul a adăugat că până la 20% dintre alegători ar fi fost intimidați „în mod special” pentru a nu se prezenta la urne. Acuzațiile nu au fost susținute de dovezi, însă retorica sa este menită să submineze încrederea cetățenilor în procesul electoral.
Contestații și apeluri la instanțele internaționale
Atât Igor Dodon, cât și Ilan Șor au anunțat că opoziția pro-rusă va depune contestații la Comisia Electorală Centrală (CEC), iar în funcție de deciziile instituției, vor urma acțiuni în instanțele naționale și internaționale.
Șor a insistat că echipa sa va duce bătălia până la capăt: „Vom contesta toate rezultatele și nu vom recunoaște aceste alegeri”.
De asemenea, liderii pro-ruși au sugerat posibilitatea unor apeluri către organisme europene și internaționale, în încercarea de a pune presiune asupra autorităților moldovene.
Proteste anunțate de Blocul „Pobeda”
În paralel, o altă formațiune pro-rusă, Blocul „Pobeda”, a transmis că va chema populația la proteste în următoarele zile. Scopul acestor manifestații ar fi contestarea legitimității rezultatului electoral și susținerea ideii că victoria PAS s-a datorat exclusiv votului diasporei.
Deși amploarea acestor proteste rămâne incertă, apelurile la mobilizare pot crea tensiuni în stradă, mai ales în contextul sensibil al unei societăți profund divizate între opțiunea pro-europeană și cea pro-rusă.
PAS – victorie strategică pentru calea europeană
În ciuda contestărilor, rezultatele alegerilor confirmă victoria clară a PAS, care obține majoritatea absolută și își consolidează mandatul de a continua reformele și procesul de integrare europeană.
Victoria este considerată una istorică, mai ales prin proporția scorului și prin faptul că oferă partidului un sprijin solid în Parlament, evitând necesitatea unor alianțe fragile.
Pentru Maia Sandu, rezultatul reprezintă și o confirmare a sprijinului cetățenilor pentru parcursul european al țării, în ciuda presiunilor venite din partea Moscovei și a partidelor pro-ruse.
Kremlinul, între nemulțumire și presiune politică
Reacția Kremlinului, transmisă prin vocea lui Dmitri Peskov, face parte dintr-o strategie mai amplă de a menține presiune asupra Republicii Moldova. Tema accesului limitat la vot pentru diaspora din Rusia a fost folosită de mai multe ori în trecut, Moscova acuzând Chișinăul de discriminare față de cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse.
În realitate, organizarea secțiilor de votare în Rusia a fost adesea complicată din cauza tensiunilor diplomatice și a restricțiilor impuse de autoritățile ruse.
Concluzie
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au adus o victorie clară pentru PAS și pentru direcția pro-europeană, dar au declanșat un val de nemulțumiri și acuzații din partea opoziției pro-ruse și a Kremlinului.
Igor Dodon acuză că diaspora a decis rezultatul, Ilan Șor susține că scrutinul a fost „o numire” și promite contestații la toate nivelurile, iar Kremlinul invocă privarea de vot a moldovenilor din Rusia. În paralel, Blocul „Pobeda” amenință cu proteste.
În fața acestor contestări, legitimitatea votului urmează să fie apărată de instituțiile statului și confirmată de observatorii internaționali. Totodată, pentru cetățenii Republicii Moldova, scrutinul din 28 septembrie rămâne un moment definitoriu: o alegere fermă pentru calea europeană, chiar și în condițiile în care Moscova și forțele pro-ruse nu acceptă rezultatul.
