Cazul Andei, tânăra mamă de 23 de ani ucisă cu o violență extremă de fostul partener, Emil Gânj, rămâne unul dintre cele mai șocante episoade de crimă domestică din ultimii ani. La peste trei luni de la tragedia petrecută în localitatea Miheșu de Câmpie, ancheta a ajuns în faza trimiterii în judecată, iar detalii cutremurătoare au ieșit la iveală odată cu apariția imaginilor surprinse de camerele de supraveghere montate chiar pentru a o proteja pe victimă.
O viață trăită sub teamă
Anda nu era o victimă întâmplătoare. Era o tânără care trăia de luni de zile sub presiunea fricii. Relația cu Emil Gânj se încheiase, dar despărțirea nu a adus liniște. Din contră. Potrivit anchetatorilor, bărbatul avea un istoric de violență și fusese deja condamnat anterior pentru omor, un detaliu care face și mai grav eșecul sistemului de protecție.
În urma amenințărilor repetate, Anda obținuse un ordin de protecție. Știa că este în pericol. Tocmai de aceea, în curtea casei au fost montate camere de supraveghere. Era un gest de autoprotecție, o încercare disperată de a ține violența la distanță și de a avea dovezi în cazul unui nou atac. Camerele aveau să înregistreze însă ceva mult mai dureros.
Dimineața crimei
În dimineața zilei de 8 iulie 2025, în jurul orei 08:50, Emil Gânj a încălcat ordinul de protecție și s-a prezentat la locuința Andei. Nu a venit să vorbească. Nu a venit să negocieze. A venit înarmat cu un topor.
Imaginile surprinse de camerele din curte arată cum agresorul sparge geamurile și ușa de la intrare. Pătrunde cu forța în casă. În interior, Anda încearcă să se apere, să fugă, să ceară ajutor. Nu are timp. Gânj o lovește de mai multe ori în cap, cu o forță devastatoare.
Loviturile sunt fatale. Ancheta arată că tânăra nu a avut nicio șansă reală de supraviețuire.
„Mamă, mor”
Momentul care a îngrozit opinia publică apare clar în înregistrările video făcute publice ulterior de jurnaliști. Pe filmare se aud ultimele cuvinte ale Andei. Un strigăt scurt, disperat, care concentrează toată groaza acelui moment:
„Mamă, mor!”
Este strigătul unei fiice, al unei mame tinere, al unei femei care știa că nu mai are scăpare. Un strigăt care, deși înregistrat, nu a putut aduce ajutorul la timp.
Cruzimea de după moarte
Crima nu s-a oprit odată cu uciderea victimei. Potrivit procurorilor, după ce Anda a murit, Emil Gânj a stropit trupul neînsuflețit cu benzină și i-a dat foc. A incendiat apoi locuința, încercând să distrugă urmele și să îngreuneze ancheta.
Gestul de profanare a cadavrului și distrugerea locuinței au adăugat noi capete de acuzare într-un dosar deja extrem de grav. Totul indică o acțiune calculată, nu un act de furie spontană.
Premeditare și un trecut violent
Anchetatorii au stabilit că fapta a fost premeditată. Emil Gânj s-a înarmat dinainte. A ales momentul atacului. A știut unde să lovească. A acționat cu sânge rece.
Un element-cheie în acest dosar este faptul că agresorul mai fusese condamnat pentru omor. Cu toate acestea, se afla în libertate și a reușit să încalce un ordin de protecție fără a fi oprit la timp.
Pentru mulți, acest detaliu ridică întrebări grele despre eficiența mecanismelor de protecție a victimelor violenței domestice și despre modul în care sunt monitorizați agresorii cu antecedente grave.
Trimiterea în judecată
În luna octombrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a anunțat oficial trimiterea în judecată a lui Emil Gânj. Lista acuzațiilor este una dintre cele mai dure prevăzute de Codul Penal:
– omor calificat, cu premeditare
– omor comis de o persoană condamnată anterior pentru omor
– distrugere
– profanare de cadavre
– violare de domiciliu
– încălcarea ordinului de protecție
Procurorii susțin că probele sunt solide. Imaginile video, urmele biologice, declarațiile martorilor și istoricul agresorului conturează un dosar extrem de clar din punct de vedere juridic.
Un criminal în libertate
Paradoxal și revoltător, în ciuda gravității faptelor, Emil Gânj nu a fost prins nici până astăzi. După comiterea crimei, bărbatul a fugit. Poliția a declanșat o amplă operațiune de căutare.
Au fost efectuate zeci de percheziții la rude, prieteni și cunoscuți. Au fost verificate piste în mai multe județe. Autoritățile au emis un mandat de arestare preventivă în lipsă.
Mai mult, Poliția a anunțat o recompensă de 5.000 de euro pentru orice informație care ar putea duce la capturarea lui. Până în prezent, fără rezultat.
Emil Gânj este căutat la nivel național și internațional, fiind considerat extrem de periculos.
Camerele care n-au putut salva o viață
Unul dintre cele mai dureroase aspecte ale acestui caz rămâne simbolic. Camerele de supraveghere au fost instalate pentru protecție. Ele au surprins totul. Dar nu au putut opri nimic.
Tehnologia a documentat crima, nu a prevenit-o. Ordinul de protecție a existat, dar nu a fost suficient. Sistemul a reacționat după tragedie, nu înainte.
Pentru multe femei aflate în situații similare, cazul Andei a devenit un simbol al eșecului. Un exemplu dur al faptului că frica reală nu este întotdeauna tratată cu urgența necesară.
Un copil rămas fără mamă
Dincolo de dosare, anchete și capete de acuzare, rămâne realitatea cea mai dură. Anda era mamă. În urma ei a rămas un copil care va crește fără mamă, într-o poveste marcată de violență și pierdere.
Pentru familia victimei, imaginile apărute public sunt o rană deschisă. Pentru comunitate, sunt un șoc. Pentru societate, ar trebui să fie un semnal de alarmă.
O crimă care nu trebuie uitată
Cazul Andei nu este doar despre un agresor fugit. Este despre violența domestică, despre neputința instituțiilor, despre semnalele ignorate și despre consecințele fatale ale întârzierilor.
Până când Emil Gânj va fi prins și judecat, rămâne datoria publică de a vorbi despre acest caz. De a nu-l reduce la o statistică. De a nu-l lăsa să se piardă în fluxul de știri.
Pentru că, în spatele fiecărui dosar, există o viață. Iar în cazul Andei, acea viață a fost curmată cu o brutalitate care continuă să cutremure.
