CCR îi dă dreptate lui Nicușor Dan: legea privind transferul terenului din Suceava, declarată neconstituțională. Miza – protejarea proprietății statului și claritatea actelor legislative
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizarea formulată în iulie 2025 de Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, în legătură cu o lege care prevedea transferul gratuit al unui teren de 2,24 hectare din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava către comuna Moara.
Decizia, anunțată de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, este considerată o victorie pentru protejarea proprietății publice a statului și o reconfirmare a rolului de control constituțional în fața actelor legislative insuficient fundamentate.
🏛️ Ce prevedea legea declarată neconstituțională
Proiectul de lege (PL-x nr. 18/2024), adoptat de Parlament și trimis la promulgare în 28 iunie 2025, urmărea trecerea unui teren de 2,24 ha, aflat în intravilanul satului Bulai, comuna Moara, din domeniul privat al statului în domeniul public al comunei, cu scopul declarat de a construi o grădiniță.
Transferul urma să se facă gratuit, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, „la valoarea de inventar”, prin protocol de predare-primire.
Problema, însă, era că actul normativ nu prevedea nicio garanție privind:
- păstrarea destinației terenului pentru scopul declarat (grădiniță),
- interdicția de înstrăinare ulterioară,
- sau condițiile concrete de utilizare.
Astfel, din punct de vedere juridic, terenul ar fi putut fi ulterior folosit pentru alte scopuri, fără sancțiuni sau obligații de revenire în patrimoniul statului.
⚖️ Argumentele sesizării depuse la CCR
Sesizarea transmisă de Nicușor Dan pe 17 iulie 2025 a invocat o serie de încălcări ale Constituției:
- Art. 1 alin. (5) – privind calitatea legii și claritatea normelor;
- Art. 120 – referitor la principiul autonomiei locale;
- Art. 135 și 136 – privind protejarea proprietății publice și a resurselor economice;
- Art. 147 alin. (4) – care impune respectarea efectului obligatoriu al deciziilor anterioare ale CCR.
Potrivit sesizării, legea în cauză nu asigura garanțiile necesare pentru menținerea scopului declarat și pentru protejarea patrimoniului statului. Mai exact, transferul gratuit trebuia condiționat de:
- un termen concret pentru realizarea investiției,
- o interdicție explicită de înstrăinare sau ipotecare,
- și o clauză de revenire a bunului în proprietatea statului în cazul neutilizării.
De asemenea, obiectul transferului era neclar: terenul menționat în Anexa nr. 7.8 la Legea 45/2009 însuma 2,46 ha, împărțite între două unități administrativ-teritoriale (Moara și Suceava), cu mai multe parcele (0,54 ha, 1,70 ha și 0,22 ha).
Legea vorbea, însă, de un singur teren de 2,24 ha, fără corelare exactă cu anexa de bază – ceea ce crea o incertitudine juridică privind regimul și limitele proprietății.
Un alt punct invocat de primarul general a fost lipsa unei cereri oficiale din partea Consiliului Local Moara, condiție prevăzută de art. 358 din Codul administrativ pentru transferurile de bunuri între domeniile statului și ale unităților administrativ-teritoriale.
🏗️ Contextul local – grădinița din Bulai și fondurile europene
Inițiatorii legii justificau urgența prin riscul pierderii unei finanțări europene de aproximativ 2,5 milioane de lei, aferente Programului Operațional Regional (POR) 2014–2020, pentru construirea unei grădinițe.
Totuși, sesizarea a arătat că termenul de implementare expirase, iar proiectul nu mai avea garanții reale de execuție.
Mai mult, în documentație apăreau intenții ulterioare precum „construirea unei anexe sociale” sau „amenajarea unui parc” – fără termene, condiții de eligibilitate sau sancțiuni pentru neutilizare, aspecte care au fost interpretate drept scopuri vagi și neclare.
🧾 Decizia Curții Constituționale
CCR a admis sesizarea și a constatat că legea încalcă principiile constituționale privind calitatea și claritatea normei, precum și garanțiile de protecție a proprietății publice.
Curtea a reținut că transferurile de terenuri aflate în domeniul statului nu pot fi realizate arbitrar, fără:
- cererea explicită a beneficiarului,
- precizarea exactă a bunului,
- stabilirea unei clauze de neînstrăinare,
- și menținerea destinației declarate.
CCR a reiterat jurisprudența anterioară potrivit căreia transferurile gratuite între patrimoniile publice trebuie să fie strict motivate de interesul public și să includă garanții pentru protejarea bunului transferat.
💬 Reacția lui Nicușor Dan
Într-un mesaj publicat pe Facebook, primarul general a salutat decizia Curții, subliniind importanța respectării legii fundamentale:
„Curtea Constituțională (CCR) a admis astăzi sesizarea pe care am făcut-o în luna iulie privind o lege care punea în pericol proprietatea statului.
Mi-am exercitat rolul constituțional de a veghea la respectarea legii fundamentale și voi continua să intervin ori de câte ori este nevoie pentru ca legislația să respecte Constituția și angajamentele internaționale ale României.”
🔍 O decizie cu impact mai larg
Deși cazul are la bază un teren de doar câteva hectare, decizia CCR are valoare de principiu:
- confirmă obligația Parlamentului de a redacta acte legislative clare, coerente și previzibile;
- reafirmă caracterul inalienabil al bunurilor din domeniul public;
- și impune transparență și responsabilitate în gestionarea patrimoniului statului.
📜 Alte teme aflate pe agenda constituțională
În paralel, Curtea urmează să se pronunțe asupra altor proiecte controversate, printre care:
- modificările privind pensiile de serviciu, aflate în analiză după sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție;
- o propunere legislativă de modificare a Legii 489/2006 privind libertatea religioasă, care introduce pedepse penale pentru „exercitarea fără drept” a funcțiilor clericale.
Aceste dezbateri arată o toamnă plină pentru Curtea Constituțională, aflată într-un rol central în echilibrarea raporturilor dintre Parlament, Guvern și administrațiile locale.
Pe scurt:
Decizia CCR în cazul terenului din comuna Moara reprezintă o victorie simbolică a statului de drept. Dincolo de cazul concret, ea transmite un mesaj clar: niciun transfer de proprietate publică nu poate fi făcut fără transparență, garanții și respectarea strictă a Constituției.
