Ursula von der Leyen, discurs despre Starea Uniunii 2025: între criza de încredere și presiunea unui nou început

Pe 1 octombrie 2025, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a susținut în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, discursul anual despre Starea Uniunii. Evenimentul, așteptat cu interes de eurodeputați, lideri politici și analiști, este văzut drept barometrul direcțiilor strategice pe care Bruxelles-ul le va urma în următorul an.

Discursul de anul acesta a venit însă într-un context complicat: invazia rusă din Ucraina continuă să zguduie ordinea mondială, tensiunile geopolitice cresc, iar pe plan intern, Ursula von der Leyen se confruntă cu critici dure, cu moțiuni de cenzură repetate și cu acuzații de compromisuri politice.

„Vechea lume a geopoliticii s-a sfârșit”

Încă de la debut, Ursula von der Leyen a încercat să transmită un mesaj puternic și mobilizator: Europa nu își mai poate permite nostalgii sau stagnări, pentru că ordinea mondială s-a schimbat radical.

„Trebuie să apară o nouă Europă”, a spus președinta Comisiei. „În acest moment se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Invazia Rusiei în Ucraina a pus capăt lumii pe care o știam și a arătat cât de periculos este să depindem de un actor care folosește fără milă energia și resursele ca arme.”

Mesajul său a fost clar: Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică militar, mai autonomă energetic și mai unită politic.

Cazul copiilor ucraineni deportați – momentul emoționant al discursului

Unul dintre cele mai emoționante pasaje a fost dedicat copiilor răpiți și deportați din Ucraina către Rusia. Ursula von der Leyen a amintit povestea lui Sașa, un copil ucrainean readus acasă după eforturi internaționale:

„Fiecare copil ucrainean trebuie să fie adus acasă”, a spus ea, promițând că Bruxelles-ul va organiza un summit internațional dedicat acestei tragedii.

Reamintind faptul că Vladimir Putin are un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru implicarea în răpirea copiilor, von der Leyen a subliniat că UE nu va înceta să facă presiuni diplomatice și juridice pentru pedepsirea vinovaților.

Critici și acuzații: între Washington, fermieri și clima

Discursul despre Starea Uniunii a fost prezentat într-un moment de vulnerabilitate pentru președinta Comisiei. În ultimele luni, Ursula von der Leyen a fost criticată pentru mai multe decizii controversate:

• Acordul comercial cu SUA, considerat dezechilibrat și favorabil Washingtonului.
• Concesiile făcute fermierilor europeni, după protestele masive care au zguduit Franța, Germania și Polonia.
• Reducerea ambițiilor climatice, prin amânarea unor măsuri din Pactul Verde European.
• Tăcerea față de conflictul din Gaza, interpretată ca o lipsă de coerență a politicii externe.

Publicația Politico a rezumat situația astfel: „Discursul nu este un nou început, ci o operațiune de salvare.”

Nemulțumiri în Parlamentul European

Reacțiile grupurilor politice la Strasbourg au confirmat tensiunile crescânde din legislativul european.

• Bas Eickhout (Verzii): „A fost o vară proastă pentru Europa. Avem nevoie de schimbare reală, nu doar de declarații.”
• Valérie Hayer (Renew Europe): „Europa nu își poate permite stagnarea instituțională. Avem nevoie de leadership ferm.”
• Manon Aubry (Stânga): „SOTEU nu este decât o farsă menită să lustruiască imaginea Comisiei. An de an, situația Uniunii se înrăutățește.”

Aceste declarații vin după moțiunea de cenzură din iulie, care a eșuat, dar care a arătat că nemulțumirea este reală și că există grupuri politice pregătite să mai încerce.

Sprijin pentru Ucraina și un fond uriaș pentru apărare

Pe partea de politică externă și de securitate, Ursula von der Leyen a punctat câteva realizări concrete:

• Crearea unui fond european de apărare de 150 de miliarde de euro.
• Creșterea producției europene de muniție și consolidarea capacităților industriale.
• Intensificarea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina.

Totuși, și aceste inițiative au fost criticate. Mai mulți eurodeputați au acuzat-o că a marginalizat Parlamentul în procesul decizional, în timp ce fermierii europeni au denunțat acordul comercial Mercosur cu statele din America Latină, temându-se de importuri ieftine care le-ar putea destabiliza afacerile.

Ursula von der Leyen, prinsă între presiuni și nevoia de leadership

În ciuda sprijinului pe care îl are în continuare din partea Partidului Popular European (PPE), familia sa politică de centru-dreapta, nici acolo situația nu este lipsită de tensiuni. Voci critice cer o reformă de substanță a Comisiei și o mai mare deschidere către Parlament.

În același timp, lideri ca Andrzej Halicki, din opoziția poloneză, avertizează că moțiunile de cenzură slăbesc Uniunea într-un moment în care Rusia continuă agresiunea în Ucraina și când Europa are nevoie de unitate.

Ce urmează pentru Ursula von der Leyen?

Analiștii consideră că discursul despre Starea Uniunii din 2025 a fost nu doar un moment de prezentare a priorităților pentru anul viitor, ci și un test politic major pentru Ursula von der Leyen.

Pe de o parte, ea a încercat să transmită un mesaj mobilizator și să reafirme sprijinul necondiționat pentru Ucraina. Pe de altă parte, a trebuit să răspundă criticilor legate de lipsa de transparență, de compromisurile economice și de gestionarea problemelor climatice și agricole.

Richard Corbett, fost eurodeputat și consilier la Consiliul European, a rezumat dilema: „Ursula von der Leyen trebuie să calmeze punctele de vedere divergente din Parlament, altfel riscă un blocaj instituțional care ar paraliza Uniunea.”

Concluzie: între forța discursului și fragilitatea politică

Discursul despre Starea Uniunii 2025 a arătat două fețe ale mandatului Ursulei von der Leyen:

• o președintă de Comisie care vorbește cu emoție și fermitate despre Ucraina, copii răpiți și nevoia de o Europă mai puternică,
• dar și o lideră contestată, criticată pentru compromisuri, decizii controversate și lipsă de transparență.

Ceea ce urmează în lunile viitoare va fi decisiv. Dacă Ursula von der Leyen reușește să reconcilieze taberele din Parlament și să răspundă așteptărilor publicului european, poate transforma acest moment într-un nou început. Dacă nu, riscul de izolare politică și de contestare permanentă va crește.

Un lucru este însă sigur: în fața unei lumi aflate în schimbare accelerată, Europa are nevoie de unitate, de viziune și de leadership autentic.