Povestea lui Nea Marin, omul care a transformat dansul popular într-o artă a sufletului. Viața, iubirea și dramele coregrafului Marin Barbu

Marin Barbu, cunoscut în toată țara drept „Nea Marin”, este omul care a reușit să transforme pașii de dans popular într-o adevărată poveste românească. Cu umorul său molipsitor și energia inconfundabilă, el a devenit simbolul unui spirit autentic: omul care aduce bucurie, tradiție și respect pentru rădăcini în fața publicului de pretutindeni.

Copilul din Conțești care a visat să urce pe scenă

S-a născut pe 5 aprilie 1958, în satul Conțești din județul Teleorman — un loc unde muzica și dansul se trăiau cu sufletul.
De mic, Marin era fascinat de jocurile populare din sat. La doar 15 ani, a pășit pentru prima dată pe scena unui festival folcloric, iar lumea i s-a deschis în față.
„Pentru mine, dansul a fost o chemare, nu o alegere”, mărturisea mai târziu. „Era bucuria mea, felul meu de a respira.”

Din pasiune a născut o echipă: „Călușarii din Conțești”, trupă de dansatori tineri, plini de energie, care avea să devină rapid un nume cunoscut în lumea folclorului românesc.

Ani de muncă, școală și sacrificii

Talentul său nu a rămas neobservat. Marin Barbu a urmat Școala Populară de Artă, unde a studiat coregrafia, iar apoi și-a continuat studiile în București.
Drumul nu a fost ușor. A muncit din greu pentru a-și plăti cursurile și pentru a-și susține visul, conștient că succesul cere efort și disciplină.

A devenit ulterior coregraf al Ansamblului „Faur” din Capitală, unde și-a pus amprenta asupra spectacolelor prin stilul său autentic, plin de viață și rafinament.
Mai târziu, ca expert în cadrul Centrului Național de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale, Marin a ajutat zeci de ansambluri din întreaga țară, oferind sfaturi, regie artistică și, mai ales, încredere.

Ani grei după Revoluție – de la scenă la taxi

Anii ’90 au adus schimbări majore pentru toată România. Pentru Marin, a fost o perioadă de cumpănă.
După Revoluție, spectacolele folclorice au început să dispară, iar el s-a trezit fără loc de muncă și cu doi copii mici de crescut.

„Am fost taximetrist un an de zile”, povestește el cu sinceritate. „Duceam lăutari la nunți și ascultam povești. Fiecare om care urca în mașina mea avea o viață de spus. Poate de acolo am învățat cel mai mult despre oameni.”

Dar pasiunea pentru dans nu l-a părăsit nici o clipă. În 1992, a revenit în forță, reluând turneele și susținând cursuri în străinătate — în Ungaria, Franța, Olanda, dar și în Asia și America, unde a predat dans popular românesc studenților din Taiwan, Hong Kong, SUA și Japonia.

De pe scenă, direct pe micul ecran

Odată cu aparițiile la televiziune, Marin Barbu a devenit pentru publicul larg „Nea Marin”, omul vesel, glumeț și plin de har care aduce zâmbetul și tradiția în casele românilor.
A fost jurat și prezentator în numeroase emisiuni folclorice, iar poveștile sale despre satul românesc, despre oameni și dans, au prins la publicul de toate vârstele.

„Nu am fost niciodată vedetă. Am fost doar un om care iubește ceea ce face”, spune el modest.
Popularitatea nu i-a schimbat firea — Nea Marin a rămas același om simplu, jovial, care se bucură de viață și de fiecare pas de dans ca la începuturi.

O familie clădită pe dragoste și răbdare

În spatele scenei, viața lui Marin Barbu a fost modelată de iubirea de o viață: soția sa, Maria, alături de care trăiește de peste patru decenii.
S-au cunoscut în copilărie, pe ulițele din Conțești, iar povestea lor a crescut odată cu pașii lui Marin prin lume.
Împreună au două fiice – Larisa și Dana – și doi nepoți, Darius Andrei și Ana Maria, care îi luminează viața.

Larisa i-a moștenit dragostea pentru dans și predă astăzi alături de el. A studiat Etnologie și Folclor după ce a absolvit ASE-ul, continuând tradiția familiei.
„Fata mea e continuarea mea. Ce am învățat eu de la bătrânii satului, duce ea mai departe către generațiile noi”, spune cu mândrie Nea Marin.

Durerea care i-a marcat destinul

Viața nu i-a oferit doar bucurii. Marin Barbu a trecut și prin momente de adâncă suferință.
Unul dintre copiii săi, un băiețel, a murit la scurt timp după naștere — o rană care nu s-a vindecat niciodată complet.
Ani mai târziu, în 2011, și-a pierdut mama, femeia care i-a fost sprijin și inspirație. A înmormântat-o în satul natal, Conțești, acolo unde se întoarce ori de câte ori simte nevoia de liniște.

Casa copilăriei, între timp cumpărată de altcineva, a ajuns în ruină. „Mă doare când o văd așa. Dar am învățat că nu zidurile contează, ci amintirile pe care le porți în suflet”, spune el cu emoție.

Profesor, mentor și ambasador al dansului popular românesc

Astăzi, Marin Barbu continuă să trăiască prin dans. Este președintele unui organism național dedicat ansamblurilor românești, coordonând festivaluri, ateliere și cursuri pentru tinerii dansatori.
Între două emisiuni TV, repetiții și interviuri, găsește mereu timp pentru elevii lui — cei care văd în el nu doar un profesor, ci un model de viață.

„Tradiția trebuie trăită, nu doar povestită. Dacă o înveți mecanic, o pierzi. Dacă o simți, o duci mai departe”, spune Nea Marin, privind cu blândețe spre generațiile care vin din urmă.

Privind spre viitor

Deși ar putea să se odihnească după o carieră de peste patru decenii, Marin Barbu nu se oprește.
Plănuiește noi proiecte dedicate tinerilor dansatori, iar visul lui cel mare este să înființeze o școală internațională de dans tradițional românesc.
„Aș vrea ca fiecare copil din lume să știe ce înseamnă hora noastră, jocul nostru, portul nostru. Acolo e sufletul României.”

Marin Barbu – omul care a transformat dansul într-o formă de rugăciune

Astăzi, la peste 65 de ani, Nea Marin nu mai aleargă după aplauze. Le primește, dar nu pentru el – ci pentru folclorul românesc, pentru satul din care a plecat și pentru toți cei care i-au fost învățător.

A rămas același om simplu din Conțești, care, atunci când se aude o vioară, zâmbește, își bate ușor palmele și spune:
„Hai, băi băieți, să jucăm cum se juca odată!”.