Senatul României a aprobat un proiect de lege prin care statul român își asumă plata unei datorii istorice către Statele Unite ale Americii, veche de peste 30 de ani. Votul a fost clar: 103 senatori pentru, un vot împotrivă și șase abțineri, un semnal politic puternic că această obligație financiară trebuie închisă definitiv.
Decizia marchează un moment important pentru relațiile economice externe ale României și pentru credibilitatea statului în respectarea angajamentelor asumate la începutul anilor ’90, într-o perioadă complicată de tranziție economică.
Ce a decis Senatul României
Prin votul exprimat, Senatul României a aprobat un act normativ care obligă statul român să achite integral o datorie rezultată dintr-un împrumut extern contractat în 1992. Împrumutul a fost acordat prin Departamentul Agriculturii al SUA și prin Commodity Credit Corporation, o agenție guvernamentală americană implicată în programe de sprijin economic și comercial.
Proiectul de lege a fost dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, iar documentul urmează să ajungă la Camera Deputaților, care are rolul de for decizional. După votul final și promulgare, legea va permite declanșarea efectivă a plăților.
Autoritățile române susțin că măsura este necesară pentru:
- respectarea angajamentelor internaționale,
- evitarea acumulării suplimentare de penalități,
- menținerea relațiilor comerciale și diplomatice cu partenerul american,
- închiderea unui dosar financiar care trenează de decenii.
Originea datoriei, începuturile anilor ’90
Datoria își are originea în anul 1992, într-un context economic extrem de fragil pentru România. Țara se afla în plină tranziție de la economia centralizată la economia de piață, iar multe sectoare industriale aveau nevoie urgentă de capital pentru a supraviețui.
Împrumutul a fost contractat pe o perioadă de 30 de ani, cu scopul explicit de a sprijini industria textilă românească. Fondurile au fost utilizate pentru achiziția de materii prime, într-un moment în care accesul la finanțare externă era limitat, iar piața internă nu putea susține investițiile necesare.
Derularea creditului s-a făcut prin cinci operatori economici români, desemnați la acea vreme să gestioneze fondurile și să asigure rambursarea acestora către creditorul american.
Ce s-a întâmplat cu firmele implicate
Problema majoră a apărut în anii următori. O parte dintre companiile care au beneficiat de împrumut:
- au intrat în faliment,
- au fost radiate,
- sau și-au încetat complet activitatea.
Printre societățile care figurează cu obligații restante și care nu mai există juridic se numără:
- SC Textilcotton SA,
- SC Impex Overseas Corp SRL,
- SC Tuvic Impex SRL.
Dispariția acestor operatori economici a făcut imposibilă recuperarea sumelor de către statul român prin mecanisme comerciale obișnuite. În lipsa debitorilor, responsabilitatea a rămas, conform acordurilor internaționale, în sarcina statului.
Suma exactă pe care România o are de plătit
Conform proiectului de lege adoptat de Senat, valoarea datoriei este de:
6.793.115,54 dolari SUA,
sumă calculată la data de 30 iunie 2025.
Această valoare reprezintă datoria principală aferentă creditului acordat în baza Legii Publice americane nr. 480/1992. La această sumă se adaugă:
- penalitățile acumulate până la momentul stingerii integrale,
- costurile bancare aferente transferurilor internaționale.
Proiectul precizează clar că datoria va continua să fie actualizată până la achitarea completă, conform regulilor stabilite de creditor.
De unde vin banii pentru plată
Plata va fi asigurată din bugetul Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, printr-o alocare distinctă prevăzută pentru anul bugetar 2026.
Autoritățile susțin că această soluție:
- permite achitarea datoriei fără a afecta alte programe economice,
- oferă predictibilitate bugetară,
- evită riscul unor corecții bugetare ulterioare.
Ministerul va avea responsabilitatea de a opera transferurile și de a comunica finalizarea plăților către partea americană.
De ce a fost luată decizia acum
Deși datoria există de decenii, presiunea pentru închiderea acestui dosar a crescut în ultimii ani. Motivele sunt clare:
- penalitățile continuă să se acumuleze,
- menținerea unei datorii istorice afectează imaginea României,
- relațiile comerciale cu partenerii strategici sunt tot mai atent monitorizate.
În plus, România se află într-o etapă în care credibilitatea financiară și respectarea angajamentelor externe sunt esențiale, atât în relația cu investitorii, cât și în negocierile economice internaționale.
Poziția autorităților române
Demersul a fost descris de oficiali drept un pas necesar și asumat. În decembrie 2025, Radu Miruță, ministru al Economiei la acel moment, declara că plata datoriei reprezintă:
„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional.”
Mesajul transmis este unul de responsabilitate instituțională: chiar dacă împrumutul a fost contractat într-un alt context politic și economic, obligațiile statului trebuie onorate.
Ce urmează după votul Senatului
După aprobarea în Senat, proiectul:
- ajunge la Camera Deputaților, for decizional,
- va fi supus votului final,
- va fi promulgat de Președinte,
- va fi publicat în Monitorul Oficial,
- va permite inițierea plăților efective.
Până la stingerea completă a datoriei, suma va continua să fie purtătoare de penalități și cheltuieli bancare, conform prevederilor legale.
O datorie veche, un semnal pentru viitor
Închiderea acestui dosar financiar nu este doar o chestiune contabilă. Este un semnal politic și economic privind modul în care România își tratează obligațiile internaționale. După mai bine de trei decenii, statul alege să pună punct unei situații moștenite dintr-o perioadă de tranziție dificilă, cu impact asupra imaginii externe.
Dacă proiectul va fi aprobat și de Camera Deputaților, România va elimina una dintre cele mai vechi datorii externe încă active, consolidând mesajul că își respectă angajamentele, indiferent de cât timp a trecut de la asumarea lor.
